“Nu mai există modă, există mode” – spunea la un moment dat regretatul creator francez Hubert de Givenchy. Iar dintre aceste mode, cea rapidă are consecințe pe care nu le-ai bănui asupra unor industrii cu care la prima vedere nu are nicio legătură.

Este vorba despre industria detergenților. Cei de la Vanish, cunoscuți pentru produsele de îndepărtat pete, suferă mult. Hainele sunt prea ieftine ca să mai fie nevoie de tratamente speciale în caz că se pătează, iar lumea preferă să le arunce și să-și cumpere altele. Problema este că nu se aruncă doar hainele pătate, ci și multe altele care nu ne mai plac sau pe care le-am cumpărat instinctiv și nu ne-au plăcut decât o dată, în magazin. Ideea este că haina, cel puțin cea fast-fashion, nu are valoare. În ciuda efortului care stă în spatele ei, de la creație și manufactură, până la marketing și retail. Un studiu realizat de Vanish arată că englezii aruncă anual haine în valoare de 12,5 miliarde de lire sterline. Asta ar fi echivalentul a de cinci ori bugetul acordat sănătății în România în anul curent. Vanish a lansat campania #LoveforLonger, care chiar dacă pornește din intenții mercantile, are și o componentă etică. Studiul arată că englezii s-au obișnuit să arunce la gunoi în medie opt haine pe an, fiecare în valoare de 24 de lire. Chiar merită toate soarta asta? Evident că nu. Multe ar putea fi donate organizațiilor de caritate, rudelor sau prietenilor. Sau pur și simplu păstrate pentru viitor. Trăim însă într-o cultură a consumerismului rapid, iar mass-media nu face decât să amplifice fenomenul. Campania celor de la Vanish îi încurajează pe oameni să se gândească de două ori înainte să arunce ceva, iar dacă este vorba de haine pătate, să încerce (evident) să le scoată petele și să le prelungească viața. 29% din respondenți au declarat că aruncă hainele din cauza unei pete. Iar dintre aceștia, o treime le-au pus în mașina de spălat fără vreun tratament împotriva petelor, iar dacă au văzut că nu ies, le-au aruncat. Alții nici măcar nu s-au sinchisit să scoată petele, știind că hainele sunt ieftine. Alte motive enumerate sunt și lipsa de spațiu din șifoniere (18% – oare de ce?!), faptul că li se păreau vechi după ce au fost purtate de câteva ori (12%) sau chiar pentru că aparțineau unui fost iubit (10%). Aici începem să ne întrebăm cam ce segment de vârstă au vizat realizatorii sondajului. Una din cinci persoane aruncă haine pe care ar fi dorit să le returneze, dar nu au mai făcut efortul. Interesantă este și intenția bună a 45% din respondenți, care au pus hainele în sacoșe cu gândul să le doneze, dar au sfârșit tot prin a le arunca.

Studiul arată că englezii cheltuiesc în medie 92 de lire sterline pe haine, dar poartă mai puțin de jumătate dintre ele. Mai mult, o haină nouă se învechește, în ochii proprietarului său, după 20 de spălări. Puțini se întreabă ce se întâmplă cu hainele pe care le aruncă, dar asta e universal valabil, de aici și lipsa vreunui sentiment de jenă.

Cercetarea a fost realizată în ianuarie 2018 pe un eșantion de 1.500 de persoane adulte. S-a ajuns la fabuloasa sumă de 12,5 miliarde de lire sterline înmulțind 192 de lire sterline (cât aruncă fiecare englez în medie pe an) cu numărul persoanelor adulte din Marea Britanie (65,6 milioane).

Au apărut totuși și companii care reciclează hainele și le găsesc întrebuințări în altă parte. I:CO (de la I collect – eu colectez) este o companie elvețiano-germană de reciclare a textilelor. Au undeva lângă Berlin o zonă de sortare, unde fiecare produs se ia la mână. Hainele vin din punctele de reciclare ale unor magazine precum H&M, Levi’s, Puma North Face, Intimissimi sau Timberland și sunt mai apoi împărțite în grămezi cu etichete precum “pantaloni scurți negri din denim” sau “chiloți din poliester cu print leopard”. Din totalul hainelor colectate de I:CO, 60% se întorc pe piață pentru a fi refolosite. Marfa se vinde la kilogram în special în Africa și Europa de Est, dar ajunge și prin magazine vintage precum cel propriu companiei I:CO “Pick and Wait”.