Acum 16 ani, Andreea și Adrian Buga au pornit într-o călătorie în lumea artei. I-au dat numele Argo, de la nava argonauților lui Iason plecați în căutarea lânii de aur, pentru că, la fel ca acei călători mitologici, și ei străbat necunoscutul, descoperind universurile unor pictori ale căror opere le șterg de praful uitării și le dăruiesc lumii și luminii.

Despre Adrian Buga am aflat că este critic de artă, istoric și consilier al Casei Majestății Sale Regele Mihai I al României, cu numeroase premii și distincții, cărți publicate, expoziții și proiecte pe probleme de artă.

Împreună cu Andreea a înființat propria editură și conduce un studio de consultanță în artă și design. Moda este un capitol ceva mai recent, de care răspunde Andreea. Absolventă de design de produs, am cunoscut-o de curând în showroomul adăpostit într-o vilă veche din zona Pieței Dorobanților. Mi-a povestit cu cea mai limpede privire albastră despre conceptul care stă la baza liniei vestimentare Argo, printre telefoane, curieri și discuții despre copii: promovarea artei prin intermediul modei. Sigur că inspirația din pictură este mereu prezentă în modă, vezi nuferii lui Monet pe gențile lui Louis Vuitton, suprarealismul lui Dali în rochiile lui Schiaparelli sau picturile abstracte ale lui Mondian în colecțiile Chanel sau Moschino, dar Argo nu pornește de la mari nume. Căci ce poate fi mai frumos decât acest omagiu adus unor pictori uitați? Mesajul pe care îl transmite prin creațiile sale este „Poartă arta cu tine”.

A pornit cu o primă colecție în 2015, celebrând operele Almei Redlinger (1924-2017), o pictoriță avangardistă ale cărei flori mari și-au găsit loc pe rochiile și eșarfele Argo. Și pentru că Andreea nu lucrează după canoanele modei, a preferat să împartă colecția într-o linie elegantă și una sport, nu în funcție de sezoanele de toamnă/iarnă sau primăvară/vară. „Principala calitate a hainelor noastre este versatilitatea, de aceea nici nu creez rochii de seară, să zicem. Nu văd utilitatea unui produs în care să investești atât de mult doar pentru a-l purta o singură dată. Poate și pentru faptul că am terminat design de produs, iar prima regulă pe care am învățat-o a fost ca tot ce fac să fie util, practic și în buget”, explică Andreea pentru Dialog Textil. Piesele sale sunt practice, se pot combina cu altele din aceeași colecție sau se pot purta ca statement al unei ținute. Oricum ar fi, ies în evidență prin culoare, print, linie și calitatea ridicată a materialelor.

Totul este gândit în detaliu, iar dezvoltarea de produs îi ia luni de zile. Muncește mult înaintea fiecărei colecții la fiecare detaliu, iar bucuria cea mai mare este atunci când vede că oamenii îi înțeleg conceptul și se întorc.

Chiar dacă mai face din când în când eșarfele inspirate de tablourile Almei, „pentru că avea tablouri foarte frumoase cu flori”, nimic nu se repetă, pentru a crea sentimentul de exclusivitate și unicitate.

Mătasea și catifeaua sunt achiziționate din Anglia, unde se și imprimă, firele pentru tricotaje se aduc din Italia și sunt amestecuri nobile de cașmir, angora și lână, iar accesoriile precum fermoarele de la YKK sunt și ele din zona premium, aduse din Japonia.

Cea de-a doua colecție, de care am avut ocazia să mă minunez în showroom, este dedicată Evei Cerbu și pleacă de la lucrările sale cu pescari. Eva Cerbu (1924-2008), pe numele ei adevărat Eva Siegler, a iubit profund ceramica populară și a transpus, prin lucrările sale, secvențe din lumea satului, femei în linii sobre, cu basmaua neagră învelindu-le capul, marcă a patriarhatului rural, dar și momente de bucurie precum hore și nunți. A călătorit în Dobrogea, unde a surprins traiul greu al pescarilor. Înțeleg de la Andreea că a realizat câteva serigrafii în mai multe culori, în căutarea unei lumini potrivite, de aici și structurarea colecției Argo pe culori – verde, albastru, mov, roșu. „Scopul meu nu este să iau o lucrare și să o imprim, ci totul e gândit într-un context. Nu vrem să lansăm mai multe colecții pe an, ci să promovăm artistul, iar cei care își cumpără o piesă întreabă despre artist, despre opera lui. Lucrările Evei Cerbu sunt aici și sunt disponibile spre vânzare. Scopul nostru este să-i vindem și lucrările, de aceea lucrăm serii mici, cu materiale bune”, explică Andreea Buga.

Ceea ce face ea nu este mass-market, nici nu se dorește încadrarea pe acest segment, ci în zona de lux. Cu toate acestea, cea mai scumpă piesă a colecției actuale costă 3.500 de lei. „Piața luxului din România este foarte disproporționată: avem magazine care aduc branduri arhicunoscute din afară și ale căror produse se vând pe mii de euro la concurență cu brandurile locale care oferă aceeași calitate și produse unicat”, punctează Andreea Buga. În ciuda muncii și a eforturilor pe care le fac, de multe ori fără ajutor și echipe, prețurile designerilor români sunt în general accesibile. Andreea îmi spune că nu intenționează să coboare prețurile pentru că „tot procesul de dezvoltare din spate costă foarte mult, iar materialele sunt foarte bine alese și echilibrate”.

Colecția Evei Cerbu cuprinde mai multe minicolecții, fiecare cu piese precum jacheta bomber, pulovere cu pescari, cape, rochii, fuste, bluze și haine de iarnă, care se pot combina. „A fost visul meu să fac pescari pe o capă”, adaugă ea. Toată partea de tricotaje se realizează cu ajutorul unei fabrici din Cluj, iar restul se lucrează într-un atelier mic. Andreea a avut și propriul său atelier de producție, dar a renunțat la el. „Mi se pare mai practic așa, iar calitatea este foarte bună”, spune ea.

Un alt principiu după care își ghidează munca este de a nu repeta colecțiile. Nu rămâne cu stocuri, iar după ce s-au terminat produsele, se lucrează la promovarea unui alt artist. „Vreau ca un număr limitat de persoane să aibă acces la un anumit model și am grijă să nu am cliente din același domeniu pentru același produs.” (A.B.)

Clientele sale sunt femei de peste 35 de ani din medicină, avocatură, bănci, cu educație, care vor să iasă din “uniforma” marilor lanțuri de retail și își construiesc în mod creativ o garderobă.

Următorul proiect are la bază ilustrațiile celebrului Dem Demetrescu, cel care a creat personajele poveștilor românești din anii 1970, Ionică Vulpoiul, Capra cu trei iezi sau Domnul Oak. Este o încercare de a-l readuce în memoria publicului nostru, cel care a copilărit cu desenele sale, și un prilej pentru ca generațiile tinere să-l cunoască.

Cum îl va integra Andreea în modă? Abia aștept să văd…