dr.ing. Camelia Handolescu

ec. Ovidiu Handolescu

Evoluţia economico-socială a României şi principalii indicatori macroeconomici

Creşterea economică a României în 2018 a fost semnificativă, însă în scădere faţă de nivelul record atins în 2017. Efectul reducerii taxelor şi creşterilor salariale din anul anterior nu a mai fost la fel de puternic. Sectorul financiar a continuat să prospere, iar băncile au înregistrat profituri record în primele nouă luni ale anului. În acest timp, guvernul a încercat să menţină deficitul bugetar şi balanţa externă sub control, făcând economia mai vulnerabilă la şocurile externe.

Produsul intern brut al României a crescut cu 4,1% în 2018 ca urmare a creşterii consumului. În trimestrul trei din 2018 a existat o creştere reală de 4,3% faţă de aceeaşi perioadă din 2017. Din această creştere, cea mai mare influenţă a contabilizat-o consumul din zona imobiliară (2,8%). În pofida acestei creşteri semnificative a PIB, investiţiile au înregistrat o scădere de 0,4%. Taxele pentru produse au crescut şi au adus o contribuţie de 1% la PIB, indicând o presiune fiscală mai mare. Comisia Europeană se aşteaptă ca PIB să scadă sub 4% pentru perioada 2019-2020, ca urmare a dispariţiei stimulilor fiscali şi a încetinirii generale la nivel european.

Conform datelor furnizate de Institutul Naţional de Statistică, rata inflaţiei a scăzut la 3,3% în decembrie 2018 de la 3,4% în noiembrie, în mare parte datorită scăderii preţurilor la combustibili. În mai şi în iunie 2018, România a înregistrat cea mai mare rată a inflaţiei din februarie 2013, de 5,4%. Comparativ cu decembrie 2017, preţurile produselor alimentare au crescut cu 3,1%, produsele nealimentare s-au scumpit cu 3,75%, iar combustibilii s-au scumpit cu 4,6% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut.

În pofida scăderii economice de la finele lui 2018, industria nu a urmat acelaşi trend. Lipsa forţei de muncă reprezintă în continuare principalul obstacol, dar şi principalul motiv al investiţiei în tehnologie şi echipamente ce pot duce la creşterea productivităţii. La nivel de performanţă anuală, rata creşterii industriale a fost de 7,8% în 2017 comparativ cu o rată de 3% în intervalul 2015-2016. Industria a avut o creştere de 3,5% în 2018.

În perioada 1.I-31.XII.2018, cifra de afaceri din industrie pe total, în termeni nominali, a fost mai mare cu 11,8% faţă de perioada 1.I-31.XII.2017, datorită creşterilor înregistrate în industria bunurilor de capital (+15,1%), industria energetică (+12,9%), industria bunurilor intermediare (+11%), industria bunurilor de uz curent (+8,2%) şi industria bunurilor de folosinţă îndelungată (+7,0%).

Productivitatea muncii în industrie în perioada 1.I-31.XII.2018 a crescut cu 3,1% faţă de cea din perioada 1.I-31.XII.2017.

Comerţul internaţional cu bunuri

În perioada 01.01-31.12.2018 exporturile au crescut cu 10,2%, iar importurile cu 11,7% comparativ cu perioada 01.01-31.12.2017. Deficitul balanţei comerciale (FOB/CIF) în perioada 01.01-31.12.2018 a fost de 15.100,9 milioane euro, mai mare cu 2.425,4 milioane euro decât cel înregistrat în perioada 01.01-31.12.2017. În luna decembrie 2018 exporturile FOB au însumat 4.596,2 milioane euro, iar importurile CIF au însumat 6.309,3 milioane euro, rezultând un deficit de 1.713,1 milioane euro. Valoarea schimburilor intra-UE28 de bunuri în perioada 01.01-31.12.2018 a fost de 51.868,8 milioane euro la expedieri şi de 61.742,1 milioane euro la introduceri, reprezentând 76,6% din total exporturi şi 74,5% din total importuri.

Sursa: INSSE

                  Câştiguri salariale

Câştigul salarial nominal mediu brut pe economie în luna decembrie 2018 a fost de 4.938 lei, iar cel net de 2.957 lei. Câştigul salarial mediu brut şi cel net s-au majorat cu 6%, respectiv cu 5,9% faţă de nivelul lunii noiembrie 2018.

Creşteri salariale sunt programate pentru sectorul public şi la nivel de salariu minim pe economie şi în prima parte a anului 2019.

În termeni de valoare absolută, salariul mediu net a fost de 580 euro în trimestrele doi şi trei din 2018, de la 416 euro în 2015 şi 326 euro în 2009. Creşterea accelerată din ultimii ani a fost forţată şi susţinută de creşterea salariilor în sectorul public.

             Piaţa forţei de muncă

În luna decembrie 2018, efectivul salariaţilor a fost de 4.930,4 mii persoane, cu 19 mii persoane mai mic decât în luna noiembrie 2018.

Şomaj

Potrivit datelor furnizate de Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă, numărul şomerilor înregistraţi la sfârşitul lunii decembrie 2018 era de 288,9 mii persoane. Comparativ cu luna decembrie din anul 2017, numărul şomerilor înregistraţi la agenţiile pentru ocuparea forţei de muncă a fost mai mic cu 62,2 mii persoane. Rata şomajului înregistrat în luna decembrie 2018 a fost de 3,3% în raport cu populaţia activă civilă totală (4% în luna decembrie 2017).

Industria textilă şi de confecţii

Industria produselor textile şi articolelor de îmbrăcăminte , cu o veche tradiţie în România, însumând la acest moment aproximativ 3,8% din numărul total de salariaţi, aproximativ 191.000 de persoane, în cadrul a peste 8.500 de societăţi comerciale. Aproximativ 20% din ele funcţionează în domeniul fabricării produselor textile, 56,7% în domeniul fabricării articolelor de îmbrăcăminte, iar restul în sectorul de pielărie-încălţăminte.

Evoluţia importurilor de produse textile în perioada 2017/2018 (*ian.-oct.)

Tabelul nr.   1

În perioada 2017-2018 s-a remarcat o oarecare constanţă la nivelul importurilor de produse textile. Astfel, de la o cifră de 1,492 miliarde euro în 2017 s-a ajuns la 1,495 miliarde euro în 2018, reprezentând o creştere de 0,02% a importurilor.

Firele de lână şi tip lână, tricotajele, ciorapii şi şosetele au avut creşteri remarcabile de 24,9%, 11,4%, respectiv 9,5%, în timp ce fibrele sintetice, firele de bumbac şi tip bumbac, firele de mătase naturală, ţesăturile din fire sintetice, din bumbac şi mătase au avut scăderi între 8,5% şi 1,5%.

Principalul colaborator la nivelul importurilor de produse textile în 2018 este Italia, care conduce în 8 din cele 10 categorii principale de produse, şi anume fibre sintetice (20,3%), fire din bumbac şi tip bumbac (37,7%), fire din lână şi tip lână (59,1%), fire din mătase naturală (93,4%), ţesături din fire sintetice (22,5%), ţesături din bumbac şi tip bumbac (39,2%), ţesături din lână şi tip lână (63,4%) şi ţesături din mătase (45,8%).

Polonia conduce la nivelul importurilor de tricotaje, ciorapi şi şosete, cu cote de piaţă de 20,9%, respectiv 20,6%.

Tabelul nr. 2

Evoluţia exporturilor de produse textile în perioada 2017/2018 (*ian.-oct.)

Tabelul nr. 3

La nivelul exporturilor, în perioada 2017-2018 s-a înregistrat un trend pozitiv cu o creştere de 3%, de la 792 milioane euro în 2017 la aproximativ 816 milioane euro în 2018.

Cele mai mari creşteri le-au avut exporturile de ţesături tip mătase (+61,9%), ţesăturile din lână şi tip lână (+30,5%), firele din lână şi tip lână (+18,3%) şi firele din bumbac şi tip bumbac (+17,3%).

În pofida acestei evoluţii pozitive, balanţa dintre exporturi şi importuri a fost în continuare una negativă. Balanţa dintre exporturi şi importuri a fost de -47% în 2017, respectiv -45,4% în 2018, în intervalul analizat.

Tabelul nr. 4

La nivelul exporturilor, cei mai importanţi parteneri externi sunt Italia, care conduce în cinci din cele zece grupe principale de produse, respectiv fibre sintetice (48,9%), fire de lână şi tip lână (43,7%), fire din mătase naturală (99,9%), ţesături tip mătase (93,2%) şi tricotaje (43,2%). În afară de Italia, ceilalţi parteneri majori sunt: Olanda la fire din bumbac şi tip bumbac, cu o cotă de 23,4%, Macedonia la ţesături din fire sintetice cu o cotă de 11,6%, Austria la ţesături din bumbac şi tip bumbac cu 36,7%, Ucrania la ţesături din lână şi tip lână cu 32,3% şi nu în ultimul rând Franţa la ciorapi şi şosete cu o cotă de 71,3%.

Producţia în industria textilă şi de confecţii

Valoarea livrărilor produselor textile și de confecţii pentru piaţa internă și externă în anul 2018 este prezentată comaprativ cu anul 2017 în tabelul nr. 5.

Livrări în 2018 comparativ cu 2017

Tabelul nr. 5

Livrările în industria produselor textile au fost mai mici cu 2,9% în anul 2018 față de 2017.

Pentru industria articolelor de îmbrăcăminte scăderea a fost de 17,7% în anul 2018 față de 2017.

În total scăderea valorii producţiei din industria textilă şi de confecţii textile este de 14,4% în anul 2018 față de 2017.

Pentru industria textilă şi de confecţii producţia fizică industrială în anii 2017-2018 se situează la următoarele valori prezentate în tabelul nr. 6.

Producţia fizică industrială în anii 2017-2018

Tabelul nr. 6

Majoritatea produselor au înregistrat scăderi ale producției cuprinse între 42,9% pentru tricotaje din bumbac, respectiv 41,8% pentru ciorapi și 17,5% pentru confecții din materiale textile.

S-au înregistrat creşteri cuprinse între 0,36% pentru fire din bumbac şi 47,26 la textile nețesute, acesta fiind în prezent şi trendul de pe plan mondial.

Valoarea investiţiilor în industria textilă în anii 2017-2018

Tabelul nr. 7

În perioada ianuarie-octombrie 2018, valoarea investiţiilor în industria textilă a cunoscut o creştere cu 0,2% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. S-au înregistrat progrese la invesiţiile în maşini pentru ţesătorie (20,9%), tricotaje (14,3%) şi maşini pentru finisaj (4,8%), în timp ce au scăzut investiţiile în maşini pentru fabricarea neţesutelor (-18,8%), maşini pentru confecţii (-10,7%), preparaţia filaturii şi filatură (-8,0%) şi accesorii pentru filatură, ţesătorie şi tricotaje (-7,5%).

Importurile se referă, de asemenea, la maşini second-hand.

Cei mai importanţi furnizori pentru aceste produse au fost: Italia în cazul maşinilor pentru preparaţie şi maşini pentru tricotaje, Turcia în cazul maşinilor pentru finisaj, Germania în cazul maşinilor pentru ţesătorie, accesorii şi maşini pentru confecţii şi China în cazul maşinilor pentru fabricarea neţesutelor.

Forța de muncă

Câştiguri salariale

Câştigul salarial nominal mediu brut pe economie în luna decembrie 2018 a fost de 4.938 lei, iar cel net de 2.957 lei. Câştigul salarial mediu brut şi cel net s-au majorat cu 6%, respectiv cu 5,9% faţă de nivelul lunii noiembrie 2018. Faţă de luna decembrie a anului 2017, câştigul salarial mediu nominal net a crescut cu 12,5%.

Câştigurile salariale medii nominale brute și nete din industria textilă comparativ cu cele din economie sunt prezentate în tabelul nr. 8

Câştigurile salariale medii nominale

Tabelul nr. 8

Efectivul salariaţilor

În luna decembrie 2018, efectivul salariaţilor în industrie a fost de 1.368,1 mii persoane, din care în industria textilă a fost de 39,7 mii persoane, iar în industria confecțiilor de 108,3 mii persoane (tabelul nr. 9).

Numărul salariaţilor care lucrau în industria textilă înregistraţi la 31 decembrie 2017 este de 39,9 mii, iar în industria de confecții de 116,5 mii.

Se observă o scădere a efectivului de salariaţi atât în industria textilă, cu 0,6%, cât și în industria de confecții cu 7%.

Tabelul nr. 9

Surse: date și publicaţii furnizate de INSSE și BNR