Se poate spune că Venera Arapu are un nume de vedetă. Iar dacă numele este predestinat, și cariera sa a străbătut alei înstelate: după Unarte a studiat la Paris, iar mai apoi a lucrat pentru un an la casa Givenchy, în perioada Alexander McQueen. În prezent, continuă să creeze și să vândă, în special în Asia, iar tinerii care studiază moda la București au privilegiul de a învăța de la ea câte ceva din tainele acestei frumoase și atât de provocatoare meserii de creator de modă.

De Venera Arapu mă leagă una dintre cele mai fericite zile din viața mea. La cununia civilă, în 2001, am purtat o rochie semnată de ea. Am cumpărat-o din magazinul Unirea, după ore de căutări chinuitoare, și mi-a plăcut imediat. Era… altfel, avea o culoare puternică, cusăturile la vedere, o linie feminină și îmi venea perfect. La 18 ani după eveniment, am avut onoarea să o cunosc personal pe Venera pentru că, nu-i așa, nimic nu e întâmplător în viață.

Când ți-ai lansat brandul care-ți poartă numele și cum a fost drumul până acum?

Brandul Venera Arapu a fost lansat în 1993 în România, și în 1998 în Franța. În acest domeniu de activitate, drumul este lung și de anduranță. Dar mă consider un alergător de cursă lungă.

Care au fost momentele-cheie, dar încercările cele mai mari pe plan profesional?

După cum tocmai am menționat, primul moment important a fost lansarea pe piața românească. Câțiva ani mai târziu, în 1997, plecam la studii în Franța, moment pe care la vremea respectivă l-am considerat ca fiind unul punctual, dar s-a dovedit că socoteala de acasă nu corespunde absolut deloc cu cea din târg. Astfel, în 1998 avea loc validarea unei valori doar într-ascuns sperate, prin colaborarea cu casa Givenchy, în perioada Alexander McQueen. Asta mi-a dat încrederea necesară pentru a trece la pasul următor. Astfel că un an mai târziu am înființat o societate în Franța și am lansat colecția Venera Arapu pe piața internațională. În anul 2000 am avut prima prezentare de catwalk Venera Arapu la Paris, în cadrul Fashion Week FW 2001/2002. A fost un moment emoționant. Atunci am știut că exist!

Un al moment important a fost în 2015 când, la trei ani de la abordarea printului digital în colecțiile mele, am primit propunerea de a crea sub franciză două colecții vestimentare cu ocazia lansării filmului de animație Snoopy And The Peanuts. Aceste colecții au fost prezentate în cadrul unui defileu de modă, Snoopy et la Mode, care a avut loc la Paris, la Palais de Tokyo.

Dintre încercările care m-au marcat în tot acest timp, aș menționa divorțul de soțul meu, în 2007. A fost o clătinare atât personală, cât și profesională, deoarece împreună formam o echipă… A urmat apoi, în 2014, începutul crizei internaționale în domeniul modei, odată cu ascensiunea fast-fashion-ului, intensificarea luptei pentru competitivitate, care este deosebit de grea și inegală pentru orice creator de modă aflat în luptă cu giganții industriei.

Unde vinzi în prezent, care sunt piețele/canalele cele mai bune? Mai ai colaborări cu comercianți locali?

Dintotdeauna piața mea de predilecție a fost Asia, unde interesul pentru nou, pentru original și pentru inovator este mai crescut decât în restul lumii. Dar dacă te referi la piața românească, actualmente mai colaborez cu platforma online Molecule F. Se pare că în 30 de ani de schimbare nu a putut fi încă pus la punct un sistem sănătos de funcționare în domeniul designului vestimentar. Sistemul comenzilor făcute cu un sezon înainte rămâne, dacă nu necunoscut, cel puțin neabordat de comercianți. Iar altfel spus, produsele Venera Arapu pot fi găsite în showroomul Venera Arapu.

Cum ți se pare oferta de modă din România, cât de echilibrată este?

Actualmente ofertă există, dar nu aceasta este problema, ci puterea de cumpărare scăzută a românilor. Moda adevărată este un lux, iar luxul nu este o necesitate. În general, piața din România reacționează în funcție de parametrii de necesitate. Perioada de criză se prelungește și, din păcate, se pare că lucrul acesta nu ne privește doar pe noi. Piața internațională este și ea zdruncinată, cu excepția Statelor Unite, care se află pe un trend ascendent. Cât de echilibrată este? O să dau un răspuns elegant. Este perfect echilibrată în raport cu cererea. Moda reprezintă una dintre cele mai vizibile oglinzi ale societății.

Cât de bine sunt reprezentați designerii locali? Există loc de creștere?

Designerii locali emergenți au, din punctul meu de vedere, o problemă de vizibilitate. Produsul trebuie să fie cunoscut, calitatea materialelor și a execuției să fie una bună, pentru ca mai apoi să funcționeze bine vânzarea online. Lipsa magazinelor multibrand și obișnuința pieței de a fi reactivă doar la campaniile de sales fac ca creșterea semnificativă a noilor nume să fie un proces dificil. Loc pe piață există, dar lipsește cu desăvârșire sistemul corect funcțional. Încercări există, Molecule F, Band of Creators… dar cu o floare nu se face primăvară!

Care este estetica ta, ce te inspiră?

O persoană creativă cu adevărat găsește idei și inspirație absolut oriunde poposește cu privirea sau, mai corect spus, cu atenția. Intuiția este cea care îți spune ce anume merită a fi privit cu atenție și dezvoltat în acel moment precis. Estetica mea? Este cea a noului în primul rând, a armoniei în lipsa armoniei.

Unde îți lucrezi hainele, cum se colaborează cu producătorii? Ce sfaturi le-ai da?

În ultimii ani, am început să externalizez producția în București sau în provincie. Lupta pentru preț ne-a obligat pe toți să găsim soluții. Astăzi, 90% din producția Venera Arapu este făcută de terți. Atelierul rămâne un lux, o obișnuință, un confort, o agățare neproductivă de un mod de funcționare care nu mai este cel al anului 2019. Orice piesă lucrată în atelierul propriu costă de trei ori mai mult decât dacă ar fi externalizată. Acesta este adevărul. Structurile proprii sunt consumatoare de bani… Mă gândesc în mod foarte serios să lucrez și prototipurile colecțiilor Venera Arapu la colaboratori externi, asta chiar în viitorul apropiat!

Cât despre sfaturi? Sincer? Mă depășește. Orice activitate trebuie să genereze profit, atât pentru designer, cât și pentru producător.

Cum a venit propunerea de a preda la Unarte? Cum ai descrie experiența? 

Predau la Universitatea Națională de Arte de nouă ani. Acesta va fi al zecelea. Directoarea Departamentului de modă dna Unda Popp, care mi-a coordonat de altfel lucrarea de licență și care mi-a fost profesor, mi-a propus să mă alătur echipei de profesori pentru a împărtăși din experiența mea în domeniu, atât în România, cât și pe piața internațională. Mă simt în continuare onorată. Iar contactul cu tinerii este minunat. Și uneori gratifiant! Este o altă lume, a libertății lipsite de constrângeri, lumea tinereții, a curajului, a încrederii, a speranței. Mă bucur să mă mai aflu acolo!

Cum sunt noile generații de designeri? 

Poate prea nerăbdătoare. Asta este o meserie de rezistență, care se construiește în ani și ani. Dar pot spune că tinerii sunt și foarte creativi în găsirea unor soluții de abordare.

Spre ce se îndreaptă industria modei, cum vezi viitorul?

E o întrebare cu care mă perpelesc… Cred că mergem spre funcționalitate, versatilitate, chiar lipsă de necesitate în final… Asta spune multe. Dar industria modei va avea un viitor, pur și simplu. Pentru că tinerețea se vrea frumoasă, admirată, iubită. Și cât timp ea va exista, va exista și acel ceva care să o pună în valoare.

Citat:

Moda reprezintă una dintre cele mai vizibile oglinzi ale societății.