Știm că resursele naturale sunt epuizabile, iar progresul economic făcut într-un ritm sălbatic și inconștient are deja efecte dezastruoase asupra mediului. Dar inventivitatea umană demonstrează că există soluții pentru ca producția de textile să continue și în condiții mai sustenabile, cu o amprentă redusă asupra mediului.

Imaginați-vă o lume în care designerii pot folosi algele sau iarba de mare pentru a crea țesături sustenabile pentru mobilă, unde textilele pot fi vopsite nu cu chimicale toxice, ci cu microbi viu colorați, iar pielea poate fi produsă artificial din frunze de ananas sau din cocos, fără a dăuna mediului și fără a folosi materiale pe bază de plastic. Cercetările și inovațiile din domeniu demonstrează că se poate, totul este ca aceste produse și procese să înceapă să fie folosite la scară largă.

Sunt deșeurile textile de astăzi viitoarele materiale de mâine? Modelul prin care textilele sunt fabricate și apoi aruncate a devenit învechit pentru că generează cantități imense de deșeuri. Dar există speranțe, iar numeroși designeri și creatori se folosesc de aceste provocări ale secolului 21 ca puncte de plecare pentru o transformare radicală și o abordare nouă în ce privește fabricarea unor materiale sustenabile. Iată câteva idei-cheie care au stârnit interes și care ar putea fi dezvoltate în viitor: pot deșeurile de azi să fie materialele de mâine? Se pot folosi deșeurile organice, animaliere și umane, ca resursă materială? Putem crește materiale în loc să le fabricăm? Toate acestea plecând de la conceptul reducerii la minim a deșeurilor de orice fel.

Exemplul denimului refolosit

Se știe că industria denimului este una dintre cele mai poluante, din cauza procedeelor de finisare care presupun multe substanțe chimice. În plus, o mare parte din țesătură este irosită chiar din preproducție. Sophie Rowley este un designer de textile care folosește aceste deșeuri pentru a crea obiecte frumoase. Sophie vede deșeurile nu ca pe o finalitate a unui proces, ci ca pe un început al altuia. Astfel, materiale obișnuite precum denimul, hârtia, spuma poliesterică sau sticla sunt colectate, tratate cu același interes ca materia primă, iar apoi se experimentează pe ele pentru a dezvolta materiale sau obiecte noi. Sophie a creat din deșeuri piese de mobilier cu o amprentă sustenabilă și o estetică contemporană. Creatoarea din Noua Zeelandă este absolventă a Central Saint Martin din Londra, unde a studiat Materialele viitorului.

Haine cu mai multe vieți

Designerul american Eileen Fisher are tot o abordare sustenabilă. Prin programul Renew, ea primește înapoi hainele purtate (peste un milion de bucăți din 2009 încoace), pentru „a închide ciclul convențional al consumerismului și a construi un viitor fără deșeuri”. Astfel, ea creează haine în linii simple, atemporale, din cele mai sustenabile țesături. Acestea pot prinde o a doua viață când sunt primite înapoi, după care sunt curățate cu grijă și repuse în vânzare. Dar pieselor vestimentare care nu mai pot fi folosite din cauza uzurii li se asigură o a treia viață. Până acum au fost colectate peste 1,2 milioane de haine, iar împreună cu studioul de design experimental Waste No More au fost transformate în piese de artă, perne, decorațiuni pentru perete și accesorii folosind o tehnică de împâslire specială, care nu necesită apă sau vopsele.

Fibre reciclate și resturi de păr uman pentru plase de pescuit

Charlotte Cazals folosește potențialul fibrelor reciclate creând textile pentru casă sau alte aplicații, pături, tapiserii sau decorațiuni pentru pereți. Toate textilele sunt fabricate cu ajutorul ENKEV, o companie care procesează fibrele naturale.

Designerul Sanne Visser folosește o resursă mai puțin obișnuită – părul uman, pe care îl transformă în frânghii sau îl utilizează pentru plasele de pescuit. Proiectul său KNOT a fost prezentat la Milano Design Week 2019.

Transformând ceea ce ne rămâne

Pinatex transformă frunzele de ananas în piele artificială, iar Nienke Hoogviet folosește algele și iarba de mare pentru a crea materiale alternative, sustenabile și a schimba perspectivele și sistemele cu care operează industria textilă în prezent.

Alexander Marinus a lansat proiectul Hey Jute, prin care vrea să evidențieze calitățile neexplorate ale fibrei de iută, care nu este folosită în prezent la adevăratul său potențial. Cu toate că este a doua cea mai cultivată fibră textilă din lume, procesarea industrială și tratamentele chimice îi distrug calitățile naturale, așa că iuta ajunge să fie folosită pentru îmbrăcăminte utilitară.

Țesături din bacterii și ciuperci

Compania Mogu explorează potențialul unor tehnologii care au la bază miceliile, forma vegetativă al ciupercilor. „De-a lungul anilor, am identificat protocoale eficiente prin care monitorizăm aceste organisme fantastice, și am învățat să le folosim proprietățile pentru a crea materiale folosite în home deco, paneluri acustice și soluții de acoperire a podelelor, totul biodegradabil”, se spune în prezentarea companiei.

Astfel, au fost dezvoltate țesături cu diverse performanțe, de la cele moi asemănătoare cu spuma la unele puternice, cu o densitate ridicată.

Și industria cocosului poate genera materie primă pentru textile. Doi creatori din Mumbai au experimentat în această direcție, iar rezultatul este Malai – un tip de piele biocompozită, obținută din celuloză bacteriană rezultată din deșeurile agricole ale culturilor de nucă de cocos.

Natsai Chieza a reușit să folosească pigmenții viu colorați ai microbilor în loc de vopsele chimice. Ea a primit anul acesta premiul INDEX Award pentru sistemele de fabricare fără chimicale care folosesc apă în cantități reduse. Studioul său de design se află la intersecția dintre natură, tehnologie și societate, folosind sistemele biologice la îndemână pentru a crea un viitor mai durabil.