Shambala este brandul de prosoape lansat de producătorul Bulgaria-Tex JSC. Numele vine de la tărâmul magic al paradisului terestru, pe care unii îl asociază cu Tibetul, dar în cazul poveștii noastre este vorba mai degrabă de senzația de bine și de moliciune pe care ți-o poate da un prosop pufos.

În afara prosoapelor, fabrica are un al doilea business în zona artizanatului și meșteșugurilor, oferind fire pentru tricotat manual și croșetat din bumbac, lână, in, bambus și amestecuri sub brandul Performance.

„Noi suntem de fapt și producătorii firelor din care se fac prosoapele, le vopsim și le finisăm totodată”, explică Nedyalko Markov, directorul de vânzări al firmei, pentru Dialog Textil. El adaugă că aceste fire sunt de fapt niște produse secundare pentru fabricarea prosoapelor, care le permit să aibă control asupra întregului proces.

Prosoape din bumbac și Tencel

Pentru prosoape, fabrica lucrează cu bumbac 100%, dar folosește și amestecuri cu Tencel, o fibră foarte populară în ultima vreme datorită proprietăților sale antibacteriene. Tencel este o fibră celulozică cu o putere ridicată de absorbție, cu 50% mai mult decât bumbacul, care se comportă bine pe piele. Grație faptului că materia primă este naturală, fibra a câștigat adepți în ultimii ani, chiar dacă procesul de transformare a celulozei nu este tocmai unul „curat”.

Pentru prosoapele Shambala s-au făcut diverse încercări de compoziție și s-au testat mai multe amestecuri de bumbac cu alte fibre. Însă Markov declară că majoritatea prosoapelor sunt în întregime din bumbac.

„Lucrăm private labels în cantități destul de mici, deci clienților le este ușor să comande culori sau modele diferite, dar asta înseamnă că este mai greu pentru noi”, afirmă reprezentantul firmei bulgare.

Printre mărcile cu care colaborează se numără Trussardi, Diesel și alte branduri premium cu colecțiile lor de prosoape și halate de baie. Acestea de obicei trimit modelul produselor, însă fabrica bulgară are un designer angajat care procesează informațiile și le transformă în cel mai bun mod posibil pentru a obține prosopul dorit.

Produse sezoniere, comenzi de talie mică

Clienții preferă să plaseze comenzi mici, deoarece aceasta le oferă o varietate mai mare, dar fabrica are capacitatea de a lucra și comenzi mari, după cum explică Nedyalko Markov. Capacitatea fabricii este de 20 de tone pe lună, însă producția de prosoape are un caracter sezonier, astfel că sunt luni în care se lucrează la maximum de capacitate, în special primăvara și toamna, și altele când producția scade. Colaborează și cu clienți din HoReCa, hotelieri care se aprovizionează cu prosoape în mod regulat.

„Avem și propria linie pe care o vindem în principal pe piața bulgară și în magazine online”, spune reprezentantul firmei.

El consideră că piața prosoapelor este destul de stabilă comparativ cu altele. Markov vine din vânzările de cosmetice, care, chiar dacă sunt produse care beneficiază de o mare cerere din partea cumpărătorilor, se află mereu sub imperiul noului, ceea ce complică mult situația din piață și rearanjează clasamentul jucătorilor. În schimb, în zona prosoapelor situația este mai clară, dar începe să se simtă și aici problematica reducerii resurselor naturale. Prețul bumbacului crește, la fel cu cel al utilităților, iar punctele de achiziție sunt tot mai limitate. China este principalul furnizor ai lumii, dar Bulgaria-Tex JSC se aprovizionează de aproape, din Turcia sau Portugalia. „Încercăm permanent să achiziționăm materia primă corectă, pentru că fiecare recoltă este diferită calitativ. Și în cazul prosoapelor, totul pleacă de la materia primă, iar dacă nu este de calitate, indiferent ce ai face cu ea, nu vei reuși să scoți un produs finit bun, afirmă Markov.

Dominația prețurilor mici

Piața prosoapelor este, ca și celelalte piețe ale textilelor, orientată preponderent spre preț. Chiar dacă marile branduri folosesc slogane zornăitoare, anunțând că promovează producția etică și sustenabilă, în teren lucrurile nu stau chiar așa. Profitul și cifrele de la final de an sunt cele care dictează evoluția jocului. Pentru lenjeriile de pat, unii retaileri achiziționează țesăturile din Asia și fac operațiunile de coasere în Europa, pentru ca la final produsul să aibă o etichetă europeană. Iar clienții nu conștientizează faptul că un produs fabricat în Europa nu poate să coste așa de puțin. În ce privește provocările afacerii, Markov enumeră și stabilirea relațiilor de afaceri potrivite.

„Pentru mine, totul se rezumă la stabilirea relațiilor potrivite. Este important să iei legătura cu cine trebuie, persoana care deține controlul, dar care are și aceeași viziune cu noi, de a dori să producă în Europa și de a fi gata să plătească un preț mai mare pentru aceasta. Vorbim de branduri care sunt pregătite să educe și consumatorii finali în privința acelorași valori. Trebuie să privim dincolo de elementul preț și să vedem cum putem face să ne fie bine tuturor”, încheie reprezentantul Bulgaria-Tex.

Din păcate, lucrurile se schimbă destul de lent în această direcție, iar schimbarea reală va avea loc doar sub impactul și la cererea marelui public.

Potrivit Statista, India a fost lider în producția globală de bumbac în perioada 2018/2019, cu 5,77 milioane de tone metrice, urmată la distanță de aproape 2 milioane de tone metrice de Statele Unite și mai apoi de China cu 3,5 milioane de tone metrice. În schimb, China este cel mai mare exportator de bumbac, cu o cotă de 26% din totalul exporturilor mondiale. Asta înseamnă că cumpără de pe alte piețe și revinde mai târziu. În 2018, China a exportat bumbac în valoare de 15,4 miliarde de dolari.