Nu auzisem de Cezar Bulacu înainte de pandemie. Ne-a adus în același loc un proiect comun, Medical Healthcare Production, pornit din nevoia de a pune bazele unui viitor al textilelor medicale în România.
Director de cercetare în cadrul grupului Minet SA din Râmnicu Vâlcea, Cezar este permanent activ, ancorat în realitate și angrenat în multe proiecte aducătoare de valoare adăugată. Printre acestea se numără reciclarea deșeurilor textile din poliester și reintroducerea lor în circuitul producției sub formă de izolații termice sau acustice, precum și o metodă brevetată, dezvoltată intern, prin care deșeurile de lână sunt folosite la reducerea poluării fonice și purificarea aerului din încăperi.
Dar înainte de toate, Minet este recunoscut pentru capacitățile de producție a nețesutelor, cu utilizări variate, inclusiv în context medical și de protecție, precum și brandul propriu de textile de casă Somnart, prin care se adresează jucătorilor din horeca, dar și clienților finali.
Mai întâi să vorbim de Minet. Ce responsabilități ai și când te-ai alăturat echipei?
Vă spun sincer, multă vreme am încercat să stau departe de businessul familiei. Tatăl meu a crescut împreună cu această companie și a avansat prin muncă până să ajungă în conducerea Minet. Știam că “fiul directorului” e o postură adesea mai grea decât pare, și multă vreme am căutat să mă dezvolt pe cont propriu în alte direcții.
Însă un lucru m-a urmărit mereu. Fascinația pentru textile, procesele de producție și infinitele utilizări ale lor. Din acest motiv, după finalizarea unui MBA în Trieste, am acceptat provocarea de a mă întoarece în Râmnicu Vâlcea pentru a ocupa postul de director de cercetare în cadrul Minet în 2015. Acum, pot spune că a fost una dintre cele mai bune decizii, fiindcă mai mult decât a fi o companie pe care o cunoșteam bine și în echipa căreia mă simt acasă, Minet este unul dintre cei mai mari producători de textile nețesute din România și din regiune. Ceea ce am reușit să facem împreună în cercetare a adus nu doar un număr însemnat de premii și brevete, dar a adus întregii echipe și comunității noastre încrederea că în Râmnicu Vâlcea, în România, cercetarea în textile este la ea acasă și este calea către o dezvoltare sănătoasă.
Ce industrii targetează Minet în prezent și ce tipuri de produse livrați?
Textilele interacționează cu confortul nostru de zi cu zi… indiferent dacă vorbim despre îmbrăcăminte, materiale nețesute sau alte materiale inovatoare!
Dar pentru că vorbim despre Minet, ne gândim la textilele nețesute și la impactul lor în industrii precum cea a confecțiilor, auto, de construcții, industria medicală sau a mobilei tapițate și putem înțelege versatilitatea acestor materiale și potențialul de creștere economică.
De peste 35 de ani suntem responsabili cu producerea materialelor nețesute în România, de la vată voluminoasă pentru industria confecțiilor și a mobilei tapițate până la materiale interțesute pentru industria auto sau geotextile pentru construcția de autostrăzi, căi ferate și gropi de gunoi.
Grupul Minet este împărţit în patru segmente de afaceri: reciclarea materialelor textile, producţia de textile tehnice (neţesute, fetru, geotextile etc.), producţia textilelor de uz casnic (perne, pilote, saltele etc.) şi comerţul cu fibre sintetice şi fibre naturale.
Cine sunt clienții principali, din țară sau aveți și exporturi?
Exportul este o parte consistentă din activitatea noastră, însă bucuria cea mai mare pe care o avem, fiind o companie românească, este că sectorul de textile românesc și clienții mari se regăsesc tot mai mult în țară. Aria diversificată a produselor noastre ne permite să interacționăm cu companii precum DACIA, IKEA, Strabag, Faurecia, Aramis, Recticel, SWITESKY, dar prin textilele de casă și brandul propriu SOMNART avem posibilitatea să contribuim la confortul de zi cu zi al clienților noștri. Interacționăm cu o gamă largă de clienți, inclusiv în domeniul medical și horeca prin produsele noastre din gama HipoallergenicMed.
Cum vezi dezvoltarea Minet, în ce direcție? Există potențial pe zona medicală și ce investiții ar presupune?
Cercetarea este viitorul. Și desigur, eu sunt subiectiv la acest capitol, însă și din punctul de vedere al competitivității, și pentru a utiliza cât mai multe din oportunitățile pe care le aduc noile tehnologii în orice industrie, este vital nu doar să fim conectați la inovația globală, ci să avem ambiția să inovăm noi înșine.
Este o certitudine că Europa are nevoie de producători de materiale pentru industria medicală și de materiale de protecție, și da, Minet poate să contribuie semnificativ la acest rezultat cu investiții și un plan de dezvoltare bine pus la punct. Trebuie însă să fie un plan integrat și cu un proiect de țară. Ar fi mult mai ușor pentru oricine dacă de exemplu am avea în România un institut de cercetare cu laboratoare performante în care să ne putem testa și certifica materiale complexe.
O altă direcție foarte importantă pentru noi este reciclarea deșeurilor textile, care devine o problemă tot mai presantă pentru România. Este imposibil să nu iei în considerare o soluție sustenabilă pentru rezolvarea acestor deșeuri, mai ales într-o perioadă în care COVID-19 generează consumuri uriașe de materiale de protecție.
Cum v-a prins criza COVID-19? Care au fost provocările și oportunitățile momentului?
Fiind o companie care investește în dezvoltare, mereu am avut o temere că vom fi prinși într-o situație de cashflow limitat. Însă obișnuința dezvoltării și personalul fantastic cu care ne bucurăm să lucrăm ne-au permis să ne adaptăm mult mai repede decât am fi sperat. Din acest motiv am putut răspunde nevoii de a produce măști, halate, combinezoane și alte materiale de protecție și de a sprijini instituțiile și personalul medical, dar și partenerii din zona privată. Îmi place să cred că Minet a contribuit la faptul că județul Vâlcea încă înregistrează printre cele mai mici rate de răspândire de COVID-19. De asemenea, produsele noastre consacrate precum perne, pilote, saltele, protecții de saltele sunt o soluție reală pentru întreg sistemul medical și HORECA.
Spuneai că la Minet se reciclează deșeurile textile. Ce presupune acest proces și cui se adresează serviciul?
Într-adevăr, compania noastră este singurul reciclator autorizat de deșeuri textile din România. Investițiile tehnologice din ultima perioadă în acest sector ne permit să reciclăm o arie foarte mare de deșeuri, însă interesul nostru acum este îndreptat către deșeuri postindustriale din poliester.
Practic, recuperăm deșeurile textile industriale de la colectori autorizați sau generatori (persoane juridice) prin transformarea acestora în fibre reciclate, prin destrămare mecanică.
Avem însă proiecte de cercetare în care ne bazăm foarte mult pe recuperarea fibrelor din deșeuri textile și refolosirea lor în materiale cu destinație tehnică precum izolații termice, acustice în industria construcțiilor sau materiale fonoabsorbante pentru industria auto.
Ce proiecte ai în desfășurare, dar în viitor?
IZOMIN este probabil proiectul de care sunt cel mai atașat. Este vorba despre un sistem pasiv obținut printr-un procedeu aerodinamic, cu scopul de a reduce poluarea fonică și de a purifica aerul din încăperi, realizat printr-o metodă brevetată, dezvoltată intern de Minet, din deșeuri de lână românească, până nu demult considerate neutilizabile. Echipa noastră crede cu tărie în viitorul economiei circulare și mă bucur să conduc eforturile de cercetare care să ne ajute să transformăm un colos al industriei locale și naționale în ceea ce am încredere că va deveni unul dintre pionierii economiei circulare și sustenabile din România.
Se va reașeza harta producției textile? Ce rol va avea România?
COVID-19 ne-a trezit pe toți în Europa la realitatea că atunci când avem nevoie de textile de specialitate pentru situații de urgență, multe din sursele de producție sunt la zeci de mii de kilometri depărtare, iar asta ne face vulnerabili. Conduc deja un efort de consolidare a pieței producătorilor într-un sector coerent și coordonat care să fie mult mai solid în viitor, lucru care va avea efecte benefice numeroase nu doar asupra prosperității comunităților noastre, dar mai ales asupra gradului nostru de pregătire ca țară în fața unor situații neprevăzute.
Este foarte clar că, la nivel european, producția de materiale nețesute pentru Medical Healthcare Products va deveni un obiectiv important și mai mult ca sigur, cu o strategie de țara foarte bine structurată și îndreptată spre industrie, România poate deveni hub-ul de producție pe acest segment pentru întreaga Europă, având la dispoziție toate elementele necesare întregului lanț de aprovizionare. Scopul tuturor acum cred că ar trebui să fie canalizat pentru crearea unei noi industrii în România, de materiale medicale și de protecție, centralizată pe actorii actuali din industria textilă românească și europeană.
Ai un rol determinant în dezvoltarea grupului de lucru Medical Healthcare Production. Cum ai descrie această experiență?
M-am alăturat grupului de lucru de la început, și trebuie să îți mulțumesc ție și lui Răzvan Ionele pentru ideea de a iniția acest grup de lucru, dar și pentru profesionalismul și determinarea cu care dezvoltați această inițiativă. M-am alăturat convins fiind că este oportunitatea celor din industria textilă să lase orgoliile la o parte, să se așeze la aceeași masă și să gândească la comun o strategie privind viitorul nostru al tuturor. Și da, grupul de lucru este o reușită atât pe plan profesional, cât și personal… Poate după 35 de ani este prima dată când am lucrat cot la cot, noi cei din mediul privat, cu cadre universitare, experți externi și interni din domeniul textil, ONG-uri, entități administrative sau private interesate să se implice… este ceva uimitor mai ales că munca depusă de colectivul creat va da naștere unui manual de bune practici în industria de materiale textile cu destinație medicală, manual care am încredere că va reprezenta punctul de pornire al renașterii industriei textile.
Am anunțat autoritățile despre proiectele și disponibilitatea noastră, finalizăm manualul și cred eu că acest grup nou format va fi vocea de care industria textilă românească avea nevoie!
Era timpul să ne recăpătăm încrederea în acest sector vital al industriei românești.