Veniturile producătorilor români de textile au scăzut în această perioadă, cu slabe șanse de revenire pentru anul 2020, de vreme ce un nou val de îmbolnăviri lovește Europa, iar retailerii au o abordare precaută în lansarea de noi comenzi.

Pandemia de coronavirus a lovit puternic comerțul de textile și fashion. La o jumătate de an după declanșarea crizei sanitare, un al doilea val de îmbolnăviri pare să amenințe din nou Europa, iar șansele ca oamenilor să le revină apetitul pentru consum sunt mici. Scăderile din retailul de fashion au avut efecte în lanț asupra producătorilor români, majoritatea dintre ei exportatori. Însă, dacă în primele luni ale crizei măștile, halatele și combinezoanele de protecție păreau o soluție de moment, acum nici acestea nu mai reprezintă o opțiune, odată ce coridoarele logistice dinspre Asia și-au revenit, iar marfa ieftină a reintrat pe piața românească.

Experiențele variază de la o fabrică la alta, iar tipul de produs pare să fie un factor determinant în reușita sau eșecul unei companii de a rămâne pe piață, însă un lucru este clar: multă lume va încheia prima jumătate a anului pe minus.

Plastela Pașcani (www.plastela.ro) este un producător de tricotaje seamless care lucrează pentru piețele din Germania și Marea Britanie. Dana Chifor, directorul executiv al companiei, ne-a declarat că ultimele luni au reprezentat o perioadă dificilă, în care a fost nevoie de flexibilitate pentru a putea jongla cu toate problemele care s-au ivit. Pe lângă dificultăți în planificarea producției și a cash flow-ului, a intervenit și frica de îmbolnăvire de Covid-19.

„În ultimele trei luni a fost o perioadă dificilă, ca pentru toată lumea de altfel. A trebuit să ne adaptăm la noi condiții de lucru și la noi cerințe din partea clienților noștri. Cel mai mult ne-a afectat faptul că nu mai știm în avans cu șase luni care sunt comenzile și nu mai putem să facem o planificare exactă a producției noastre și nici a bugetului. Acum timpul de fabricație și livrare trebuie să fie cât mai rapid. Noi fabricăm tricotaje cu livrare exclusiv la export. O altă mare problemă este frica de boală, riscul de a ne îmbolnăvi.”

Pandemia a afectat semnificativ veniturile Plastela, care au scăzut cu aproximativ 50% pe primele șase luni ale anului 2020 raportat la anul precedent.

Chiar dacă nu a pierdut clienți, comenzile Plastela au fost oprite, iar fluxul a revenit la normal abia începând din iulie.

Pentru Kalra Pro, producător din Râmnicu Sărat care lucrează confecții de damă în sistem CMT pentru clienți din afară, lucrurile nu au stat chiar atât de rău.

Marius Cernea, managing director, a declarat că, din fericire, s-a reacționat la timp, astfel că nu s-au pierdut angajați în perioada aceasta. „După scăderea de 60% a cifrei de afaceri din luna aprilie, am revenit în mai și iunie, recuperând în totalitate pierderea marcată în acea lună”, explică el. După scăderea veniturilor înregistrată în aprilie, compania s-a reorientat către producția de măști textile.

Nu la fel se poate spune despre Uniotex Călan. Comenzile producătorului de lenjerie de corp au scăzut drastic și au dispărut clienții, retaileri italieni de lenjerie intimă.

Mark Molnar, administrator al Uniotex, descrie situația ca pe un dezastru.”Unii clienți s-au retras complet, iar cei rămași au scăzut cu 50-80%”, spune Molnar.

Compania este pe piață din 2004 și a lucrat de-a lungul timpului pentru branduri precum Triumph, Calida, Janira, Mey, Calzedonia și Muhldorfer. Uniotex avea la începutul anului o echipă de 120 de cusătorese, din care a mai rămas doar cu 48.

Măștile – o soluție de moment

Lipsa comenzilor venite dinspre clienții tradiționali ai fabricii a împins Uniotex spre soluții de moment precum măștile. „În această perioadă dificilă, ne-am reprofilat deja și am început să coasem măști de protecție din bumbac pentru a ne salva locurile de muncă”, a punctat reprezentantul Uniotex.

Și Plastela a fabricat în perioada stării de urgență măști, combinezoane și halate de unică folosință, din material nețesut. Dar nu este vorba de o soluție pe termen lung: „A fost o adaptare de supraviețuire. Prețul obținut de noi pentru fabricarea acestor produse este mult mai mare decât celor similare, provenite din import și nu suntem competitivi. În prezent am lăsat în așteptare acest tip de produse, având comenzi pentru produsele noastre uzuale”. (D.C.)

Kalra Pro s-a reorientat către măști textile în lunile mai și iunie, când a lucrat exclusiv măști, iar în iulie a lucrat atât produse de fashion, cât și măști. „Am colaborat inclusiv cu un client nou, din Franța”, spune Marius Cernea.

Pentru fabricile românești măștile și combinezoanele ar putea fi mai mult decât o soluție pe termen scurt, dar într-un scenariu în care autoritățile centrale sau locale încurajează producția locală și există un dialog eficient și constructiv între mediul de stat și cel privat. Până acum însă, interesul și implicarea au curs dintr-o singură direcție – mediul privat, iar jocurile s-au făcut în funcție de interese particulare, nu de interesul național.

Piața angajărilor din confecții, o loterie

În timp ce Uniotex a fost nevoit să renunțe la peste jumătate din personal, Plastela și Kalra Pro au făcut angajări pentru a putea face față comenzilor care necesitau livrare rapidă.

„Nu am făcut disponibilizări, nici nu am trimis angajații în șomaj, am luptat să supraviețuim. În luna iulie, deoarece comenzile trebuie executate și livrate într-un ritm rapid, am angajat personal”, explică Dana Chifor.

Scade prețul manoperei. Din nou.

Managera fabricii Plastela consideră că perioada dificilă va continua și că piața nu își va reveni repede. „Cei care vor ști să se adapteze rapid vor reuși să reziste”, spune ea.

Marius Cernea descrie o reașezare a volumului comenzilor, cu accent pe cele scurte, repetate în funcție de nevoile clientului: „Momentan, clienții care veneau cu comenzi de 10.000-20.000 de bucăți/model lansează comenzi scurte, între 3.000 și 5.000, cerând apoi repetare când rămân fără stoc. Am observat o scădere a prețului de manoperă cu 10-15%, lucru care, atunci când vom trece 100% pe producția fashion, ne-ar crea ceva greutăți în susținerea cheltuielilor. Conform scenariilor rulate de mai multe companii de planificare strategică privind evoluția pandemiei, estimăm că în septembrie vom avea o scădere drastică a comenzilor, din cauza exploziei de cazuri și a restricțiilor care se vor reinstaura”.

Nesiguranța este cea care caracterizează cel mai mult perioada pe care o traversăm. Mark Molnar speră ca situația să-și revină totuși din septembrie și să primească mai multe comenzi. „Dacă nu, nu știu câți dintre noi o să mai supraviețuim”, încheie el.