Vrancea, unul dintre polii principali ai producției de confecții din România, simte puternic impactul pandemiei de coronavirus. Unele fabrici s-au închis deja, iar cele care încă mai stau în picioare nu știu ce le va aduce viitorul. Pentru aceste capacități, care se bazau pe exporturi, s-ar putea să fie prea târziu până când piața de modă își va reveni.

Până și Elena Stoica, managerul Tricotton Junior și Proxima Moda, optimistă din fire, nu poate ignora o realitate tristă, în care comenzile s-au redus, iar clienții au scăzut cu 30% prețul manoperei și vând ce mai au prin depozite. Dar cel mai important este că lumea nu mai cumpără haine. De aici se prăbușește tot sistemul modei, ca un joc de domino.

Cum descrieți perioada prin care trecem, de la începutul pandemiei, din perspectiva businessului?

Brusc, omenirea și implicit mediul de afaceri s-au aflat în situația de a traversa o perioadă fără precedent din cauza pandemiei noului coronavirus. Vorbim de o perioadă în care parcă timpul s-a oprit pe loc și am intrat într-o altă dimensiune în care nu mai funcționează nimic. Pârghiile care odinioară guvernau fenomenele economice au dispărut, piața de consum a căzut fără să realizăm care sunt consecințele, iar oamenii, dezorientați, au intrat în panică.

De fapt, semnalul îngrijorărilor mediului de afaceri din România, precum și al celor din întreaga lume a fost dat de înghețarea vânzărilor, fenomen care nu s-a produs dintr-odată, ci în etape, în funcție de specificul fiecărui domeniu de activitate, cât și de modul în care a evoluat pandemia pe plan mondial.

Industria ușoară din România a fost afectată în momentul în care noul coronavirus a început să afecteze țări pe ale căror piețe de desfacere ajungeau confecțiile fabricate la noi.

Este cunoscut faptul că România era o țară cu tradiție în confecții și un jucător important pe piața internațională datorită capacităților de producție modernizate și dotate cu aparatură de ultimă generație, precum și forței de muncă specializate.

Mai mult, la sfârșitul anului 2018 industria ușoară din România era în topul exportatorilor, însumând o cifră de afaceri în valoare de 6,5 miliarde de euro.

Din nefericire, de atunci încoace acest sector este în scădere, în prima fază din cauza ieșirii Marii Britanii din UE și mai apoi a pandemiei de coronavirus.

Dacă multe dintre capacitățile de producție care se adresau Angliei au reușit să se mențină reorientându-se către alte piețe comunitare sau extracomunitare, atunci când vorbim de coronavirus lucrurile nu au stat la fel. Este o stare de fapt pe care nimeni nu a putut-o controla, așa încât marea noastră problemă a fost că nimeni nu știa ce va fi.

Un singur lucru e cert, din perspectiva mediului de afaceri privat, această perioadă este extrem de îngrijorătoare!

Ce impact a avut pandemia asupra Tricotton, ați avut de lucru?

La debutul pandemiei, impactul asupra producției nu a fost foarte mare asupra Tricotton Junior și Proxima Moda, firme pe care le manageriez. Iar asta pentru că la momentul respectiv aveam foarte multe comenzi în execuție. În schimb, impactul a fost devastator la nivelul oamenilor! Ne-am confruntat cu o adevărată criză pe plan emoțional! Dacă în primele momente erau doar speriați, s-a ajuns din aproape în aproape la o stare de panică, de disperare totală, chiar de paranoia, motiv pentru care au fost salariați care au abandonat și nu au mai venit la serviciu. În cazul nostru este vorba de circa 15% din totalul angajaților.

Ce măsuri ați luat pentru a duce afacerea mai departe? Ce efect au avut?

A fost un moment în care nici eu nu știam ce să fac. Din fericire, am reușit să mă adun repede, să nu cad pradă acelor emoții distructive și să acționez în sensul implementării tuturor măsurilor de prevenție. Am vorbit cu salariații, le-am explicat că trebuie să ne responsabilizăm și că totul depinde de noi, le-am dat încredere și împreună, clipă de clipă, am continuat comenzile care erau lansate deja în ciclul de fabricație! A fost o perioadă grea din punct de vedere decizional, cu responsabilități imense atât față de oameni, cât și de valoarea mărfurilor clienților noștri existente la acel moment în fabrică.

Și așa, încurajându-ne unii pe alții, am continuat să lucrăm, să finalizăm și să ne securizăm comenzile care, chiar dacă nu au fost livrate, au fost plătite!

Cum au reacționat clienții voștri principali, au scăzut prețul manoperei? 

În tot acest timp am beneficiat de suportul clienților tradiționali care au început să ne solicite comenzi de măști, apoi combinezoane, halate și ușor, ușor am trecut la executarea de îmbrăcăminte de uz medical și de protecție. Am reușit să avizăm la Institutul de Tehnică Militară câteva produse medicale, și cu mult curaj, asumare de mari responsabilități împreună cu toți angajații am reușit să traversăm acea perioadă de coșmar. Cred că a fost un caz fericit, deoarece nu am oprit producția niciun moment.

Greul, din punctul de vedere al bussinesului, a început mai târziu. Odată cu înghețarea pieței de consum ca urmare a măsurilor de stare de urgență instituite pe plan mondial, nimeni nu mai cumpăra nimic, toată lumea era nevoită să stea în casă, iar cu excepția produselor alimentare și de strictă necesitate, toate celelalte vânzări s-au blocat. Când țările au început treptat să iasă din starea de urgență și piața a început să se dezmorțească. Trebuia găsite soluții de relansare a pieței de consum, iar metodele cele mai eficiente, demonstrate de-a lungul timpului, au fost și sunt cele care privesc micșorarea prețurilor.

Ne-am trezit că toți clienții noștri, indiferent de țara de proveniență, au început să retrimită comenzi, dar cu prețuri micșorate cu cel puțin 30% comparativ cu perioada de dinaintea pandemiei. Cu toate acestea, relansarea vânzărilor nu a fost pe măsura așteptărilor: cantități foarte mici pe model, prețuri nelucrative, termene de livrare incerte și multe altele.

Cum vă merge în prezent, ce comenzi lucrați?

În momentul de față, Tricotton Junior și Proxima Moda lucrează comenzi pentru diferite piețe ale Uniunii Europene, pentru segmentul celor cu venituri medii și mici, dar în paralel am dezvoltat o capacitate care produce pentru țări comunitare măști și îmbrăcăminte de uz medical. A fost șansa noastră de a ne menține pe piață, numai că prețurile sunt sub limita normalului, aș spune sub limita existenței. Din aceste motive facem eforturi uriașe să creștem productivitatea muncii prin diverse metode de eficientizare a timpului de lucru, prin reorganizare și modernizare, iar aici mă refer la faptul că deși am înnoit echipamentele de lucru, căutăm altele cu performanțe mai mari. Totodată, regândim procesele tehnologice pentru a scurta timpul de execuție și, nu în ultimul rând, am reușit împreună cu clienții să formăm o echipă, le-am schimbat mentalitatea, i-am făcut să înțeleagă că sunt cazuri în care trebuie să accepte schimbări la model, care nu sunt de esență, dar pe noi ne ajută să economisim timpi importanți în execuție. Un lucru este de menționat: prin aceleași metode nu poți crește productivități și există o limită peste care nu mai poți trece!

Ce credeți că se va întâmpla cu producătorii locali dacă nu se reiau comenzile?

Se știe că repornirea producției se bazează pe consum, și până nu se vor calma lucrurile pe plan mondial din punctul de vedere al pandemiei, până când viața nu va intra cât de cât pe făgașul normal, nu cred că lucrurile se vor îmbunătăți. Trebuie să înțelegem faptul că piața și pârghiile ei sunt cheia viitorului nostru! Iar după cum bine știm că stau lucrurile cu pandemia nu avem niciun motiv de a ne bucura.

Vrancea este o zonă cu tradiție în industria ușoară, și asta datorită capacităților moderne de producție, forței de muncă calificate și specialiștilor bine pregătiți. Drept recunoaștere, cele mai mari branduri de lux ale lumii au plasat comenzi aici. Acum segmentul de lux întâmpină dificultăți și este greu să te menții. E drept că românul este inventiv, dar până când? Dacă piața nu-și revine cât mai repede, mulți dintre noi vor închide.

La un moment dat începuserăm să prindem aripi vizavi de comenzi, ne gândeam că vine și perioada sărbătorilor, când lumea își permite să cumpere câte ceva, așadar eram plini de speranță! Dar reintroducerea restricțiilor în Europa ne-a dat planurile peste cap. Clienții ne-au anunțat că trebuie să așteptăm să vedem ce se întâmplă, în consecință comenzile pentru sfârșitul anului sunt în stand-by.

Ce se întâmplă cu industria modei? Credeți că își va reveni?

De felul meu sunt optimistă, un om al soluțiilor, dar nu pot să nu fiu și realistă. Cu siguranță că industria modei își va reveni, problema este că nu știm când. Pot să vă spun că noi, cei care mai suntem încă în viață, facem tot ce ține de noi ca să mergem mai departe! Nu știu câți dintre noi vor reuși… Este foarte important de menționat că nu s-au închis doar capacități de producție, ci și magazine ale marilor branduri din toată lumea, iar unele branduri de lux au oprit producția și acum, prin diverse tehnici de marketing, încearcă să-și vândă stocurile.

În prezent, privind în ansamblu, lucrurile nu sunt deloc încurajatoare pentru industria ușoară românească. Multe societăți s-au închis, neașteptat de multe, trăim într-o tensiune continuă, și de fiecare dată când auzim că a mai dispărut cineva dintre producătorii noștri de confecții, îngrijorarea noastră, a celor care am reușit cât de cât să ne menținem, crește.