Unde poți studia și dezvolta mai bine proiecte sustenabile dacă nu în țările scandinave? Asta a crezut și Cristina Dan, un designer care a ales să plece din țară acum șase ani. A avut un parcurs remarcabil, de la student la consultant în economie circulară, speaker la evenimente prestigioase și, nu în ultimul rând, designer premiat de Academia Internațională de Design din Italia.

Solve este studioul româno-danez multidisciplinar de inovație în design și sustenabilitate, lansat împreună cu alți doi expați români, cu menirea de a ajuta companiile să devină relevante în economia circulară. Cristina crede că viitorul e musai să fie verde dacă vrem o calitate a vieții mai bună pentru noi și copiii noștri.

Cristina Dan: „Omdanne este prima colecție vestimentară circulară și multifuncțională din lume.”

Care a fost parcursul tău educațional, de ce ai ales să studiezi sustenabilitatea?

Pentru mine designul ocupă nu doar un rol estetic, ci și unul ce oferă valoare adăugată în lume. Prin design ne manifestăm prima intenție față de lumea înconjurătoare, putem influența pozitiv oamenii, calitatea vieții și mediul înconjurător. Prin prisma acestei abordări, am decis în 2014 să plec în Danemarca pentru educație și cercetare în design sustenabil. Aveam deja propriul brand de modă în România, însă nu era sustenabil și îmi doream să pot aduce un beneficiu și mai mare clienților mei și mediului înconjurător. Așadar, am studiat design, tehnologie și business la VIA Design University și în paralel am luat cursuri de economie circulară și biomimetică. Ulterior am urmat un master în Leadership pentru Sustenabilitate la Malmö University în Suedia.

Cât de relevante ți s-au părut studiile, știu că școala scandinavă are o reputație excelentă, consideri că ai ieșit pregătită?

În Danemarca am plecat cu un țel: să creez cea mai sustenabilă (circulară mai precis) colecție de haine existentă pe atunci, iar doi ani mai târziu conceptul a luat naștere sub forma colecției-capsulă Omdanne (tradus din daneză “convertit/convertibil”). Nu aș fi putut să creez acest concept fără susținerea profesorilor și a universității prin facilitățile puse la dispoziție precum laboratorul de ultimă generație pentru testare de materiale și fibre. În curriculum am avut ca bază, printre altele, Design Thinking, o abordare centrată pe utilizator care se bazează pe abilitatea designerului de a fi intuitiv, a recunoaște tipare și a construi idei ce au o însemnătate atât funcțională, cât și emoțională. Scandinavii au înțeles că valoarea o creăm împreună și pentru utilizator, nu este un demers individual. Asta a rezonat cu propriile-mi valori. Deci da, nu puteam să îmi doresc ceva mai bun de la studii, am ieșit pregătită, dar și dornică să învăț și mai mult, să aprofundez și să îmi clădesc un profil unic. Prin prisma masterului am putut să învăț să aplic în cadrul unor organizații mari cunoștințele dobândite anterior, să creez strategii organizaționale de lungă durată pentru o dezvoltare sustenabilă.

În România domeniul sustenabilității este încă la început. Ce le recomanzi fabricilor de textile/confecții care vor să fie mai sustenabile? Dar autorităților?

Într-adevăr, în România abia pornim acest proces de transformare. Pentru început, avem nevoie de o schimbare a modului de gândire. Toți actorii din lanțul de producție trebuie să înțeleagă că această schimbare presupune o colaborare mai strânsă, mai transparentă cu toți ceilalți parteneri. Nu este un demers individual, există o codependență între procese tehnologice, design, consummator, și o abordare la nivel de sistem este esențială pentru a obține o dezvoltare sustenabilă.

Același lucru se aplică și pentru autorități, care trebuie să poarte conversații cu mediul de business local și alți stakeholderi (ONG-uri, cetățeni etc.), și în urma acestor discuții să genereze un framework relevant pentru contextul național și ancorat în legislație, ce va ghida procesul de tranziție către dezvoltare sustenabilă.

Deocamdată, un facilitator extern, precum o firmă de consultanță în sustenabilitate, poate ajuta la facilitarea acestor interacțiuni și a aplica o viziune sistemică pentru crearea unui framework inițial. Eu și echipa mea avem acest rol pentru organizații. În timp, pe măsură ce aceste interacțiuni încep să se întâmple mai organic, atât mediul de business, cât și autoritățile vor fi mai bine echipate cu know-how-ul necesar pentru a conduce schimbarea, iar rolul consultanților va deveni secundar.

Care este povestea brandului Solve, ce concept are în spate?

Solve este primul studio româno-danez multidisciplinar de inovație în design și sustenabilitate. Studioul lucrează la nivel internațional utilizând design thinking, noi tehnologii, economia circulară și biomimetismul pentru a dezvolta inovații sustenabile și pentru a ajuta companiile să rămână relevante în acest sens.

Acum patru ani am lansat Solve, inițial sub forma unui brand de modă sustenabilă, odată cu lansarea primului proiect – Omdanne. Omdanne este prima colecție vestimentară circulară și multifuncțională din lume. În urma acestui proiect am obținut recunoaștere internațională și anul trecut am câștigat argintul la cea mai mare competiție internațională de design, A’ Design Awards, la categoria design sustenabil, premiu oferit de Academia Internațională de Design din Italia.

Pe măsură ce dezvoltam Omdanne, dar și a doua colecție, S-Bags, compusă din genți downloadabile pe care clientul și le poate descărca și fabrica singur din materiale deja deținute, am realizat că problemele din industrie pe care doream să le rezolvăm erau mai complexe și adânc înrădăcinate. Astfel, am decis să pivotăm direcția studioului, transformându-l în studio de inovație în design și sustenabilitate. Pentru a ne atinge scopurile, am decis să reîncepem perioada de cercetare în sustenabilitate, concretizată și prin teza mea de master de la universitatea din Malmö.

Alături de mine în echipa Solve este Vlad Osiac, arhitect, designer și fondatorul studioului de arhitectură RITE, și Călin Popescu, inginer în mecanică și prototipizare. Înainte de a fonda RITE, Vlad a trăit în Shanghai, unde a lucrat în principal la dezvoltări de complexuri rezidențiale de dimensiuni mari. Călin este absolvent al Universității din Northampton și este un gânditor multilateral eficient, excelând în rezolvarea problemelor tehnice.

Acum oferim servicii de design, consultanță și educație în sustenabilitate către companii din orice industrie și instituții de învățământ, cu precădere la nivel universitar.

Serviciile de design și consultanță în sustenabilitate adresează produsul, modelul de business sau dezvoltarea de concept, iar serviciile de educație vizează dezvoltarea de programe, livrare de workshop-uri, cursuri și keynotes.

Unde l-ai promovat, ce feedback ai din piață?

Promovarea a fost mereu una organică, venind cu precădere din recomandări. La început am fost prezenți pe Instagram și Facebook, unde oamenii apreciau munca noastră, dar în 2016 nu acolo era publicul nostru țintă. Așadar, ne-am axat mai mult pe evenimente. Pe baza rezultatelor muncii noastre, am avut bucuria și șansa să fiu invitată să vorbesc sau să expun lucrări la diverse evenimente internaționale – conferințe vizând economia circulară în Danemarca, Conscious Fashion Week Denmark, Changemakers in Retail (Olanda) sau Future of Fashion & Technology la muzeul MAS (Belgia), care au deschis porțile către un public nou și curios. Au mediatizat proiectele noastre publicații precum Forbes și Design Boom și astfel s-a dus vorba, cum s-ar spune. Momentan punem accent pe publicații academice, urmând să avem articole publicate în jurnale științifice internaționale vizând designul circular, dar și proiecte de design prezentate în cărți precum “Circular Fashion”, care va fi publicată în cursul anului viitor. Considerăm că astfel putem să împărtășim din banca noastră de cunoștințe cu un public larg, dar și să le arătăm clienților noștri actuali și viitori calitatea serviciilor noastre în consultanță.

Cum lucrezi, cu colecții pe sezoane sau capsulă?

Creăm proiecte-capsulă care au în general rolul de “proof-of-concept” pentru un concept sustenabil și inovativ. Ulterior, vindem conceptul și know-how-ul dobândit către companii, designeri sau antreprenori. Desigur, cine dorește poate să comande și produsele din colecțiile noastre, însă nu acesta este focusul nostru principal.

Colecțiile pe sezoane încep deja să devină de domeniul trecutului chiar și pentru branduri mari, ele încurajând conceptul de fast-fashion. Cu timpul, cred că o să dispară complet, în locul lor venind colecții-capsulă ce construiesc o identitate coerentă și de durată pentru utilizator.

Unde ți le lucrezi și ce importanță acorzi manoperei și materialelor?

Momentan, producem atât în atelierul propriu, cât și în Brașov, la o fabrică de confecții de dimensiuni medii care este deținută și condusă de o familie de întreprinzători români pasionați de haine. Nu producem mult, însă producem la o calitate superioară. Tot ceea ce facem, facem cu intenția de a dura, atât ca stil, cât și ca material.

Cum vezi viitorul modei, crezi că se va consuma mai puțin și mai cu sens, sau lumea va merge în continuare pe preț?

Cred că va fi o combinație, în care brandurile vor veni cu modele de business noi bazate pe sisteme circulare cu acțiuni de prevenire (acestea vin prin designul de produs), reducere, reciclare și reutilizare a resurselor. În paralel, utilizatorul va fi educat treptat, înțelegând că deciziile sale de cumpărare au repercusiuni negative asupra mediului și propriei calități a vieții.

Voi explica succint de unde vine afirmația de mai sus. Totul este conectat, iar pandemii precum COVID-19 au subliniat cât de fragile sunt lanțurile lungi de aprovizionare și producție care au la bază obținerea unui preț cât mai mic. Foarte multe companii medii și mari de haine care s-au axat pe acest model de business acum sunt în faliment. Totodată, la configurația sa liniară actuală, sistemul de modă aruncă resurse, creând fluxuri enorme de deșeuri preconsum și postconsum (haine aruncate de cosumator). Conform Fundației Ellen MacArthur, în fiecare an producem 53 de milioane de tone de fibră pentru haine din care 87% ajung la groapa de gunoi sau sunt arse. Asta reprezintă aproximativ 46 de milioane de tone de fibră textilă aruncată anual. Deșeurile respective elimină metan, un gaz cu efect de seră mult mai potent decât dioxidul de carbon. Dacă nu schimbăm modul în care producem, videm și consumăm, la finalul anului 2050 doar industria modei va fi consumat un sfert din bugetul de carbon mondial.

Cum a influențat pandemia de coronavirus activitatea ta? 

Pandemia a venit și cu bune și cu rele în ceea ce privește activitatea mea profesională. Sunt profesor invitat la două facultăți în Suedia și Danemarca și toate cursurile le ținem via Zoom acum. Este o adevărată provocare să faci asta cu 40 de studenți. Pe de altă parte, pandemia mi-a permis să lucrez remote și să fiu alături de familie mai mult timp. Am putut să încep să lucrez cu clienți din țări diverse simultan pentru că au fost deschiși să avem întâlnirile virtual, ceea ce până acum era mai dificil de obținut.

Ce proiecte ai, în ce direcție ai vrea să duci brandul sau să te îndrepți? Ai de gând să te mai întorci în țară?

Momentan avem o serie de proiecte de consultanță în derulare, dintre care unul este pentru un brand românesc circular, care credem că se va lansa pe piață anul viitor. Va fi primul de acest fel la noi în țară, și sperăm să-i inspirăm și pe alții să i se alăture.

Am început recent o colaborare pe cercetare cu Institutul pentru Sisteme Bazate pe Interacțiune și Comunicare, Institutul de Informatică, Universitatea din St. Gallen, Elveția. Împreună vrem să creăm un sistem de modă circular la nivel industrial, îmbinând inteligența artificială, specialitatea lor, cu strategii de design circular din partea noastră.

Totodată, lucrez la publicarea unui articol într-o antologie dedicată studenților din Danemarca la design și business, cartea urmând a fi utilizată în contexte didactice.

Solve îmi doresc să continue în direcția actuală, oferind în continuare servicii de design, consultanță și educație în sustenabilitate către companii și instituții de învățământ. Cred că astfel o să avem un impact pozitiv asupra lumii.

Îmi doresc foarte mult să am din ce în ce mai multă activitate și în România, există mult potențial și vreau să îmi văd țara crescând. Momentan schițez un proiect pentru răspândirea de know-how în ceea ce privește conceptul de “modă circulară”. Suntem încă cu el în fașă, sper să pot să îți dezvălui mai multe la începutul anului viitor, sunt foarte entuziasmată de el.

Cât despre întors în țară, acum vin în mod regulat în București, sunt într-o continuă cursă între Scandinavia și România, le iubesc pe amândouă.