Plecând de la premisa că puține companii germane se asigură că standardele de bază privind munca și drepturile omului sunt respectate pe parcursul lanțului de aprovizionare, Germania va introduce o lege care obligă companiile sale să își asume responsabilitatea. Astfel, în cazul în care se constată că furnizorii lor din străinătate încalcă legea, statul german le va aplica acestor companii amenzi usturătoare, pornind de la câteva sute de mii de euro.

Germania a mai făcut un pas către obligarea prin lege a companiilor să își asume responsabilitatea pentru orice abuzuri de muncă sau de mediu din lanțul lor global de aprovizionare. Noua lege (Lieferkettengesetz în germană) vizează aplicarea de amenzi grele, începând de la câteva sute de mii de euro dacă se constată că furnizorii lor din străinătate încalcă drepturile omului sau normele de mediu. Amenzile cresc până la două procente din veniturile anuale ale companiei dacă acestea depășesc 400 de milioane de euro (484 de milioane de dolari). Companiile sunt responsabile pentru fiecare verigă din lanț: de la materiile prime la produsul finit.

„Această lege protejează muncitorii împotriva exploatării de-a lungul lanțurilor de aprovizionare extinse și protejează drepturile omului în întreaga lume”, a declarat pentru Deutsche Welle ministrul finanțelor Olaf Scholz, adăugând: „În viitor, va fi clar că „Made in Germany” înseamnă și respectarea drepturilor omului”.

Ministerele dezvoltării și muncii conduse de Partidul Social-Democrat German au dorit inițial ca legea să vizeze și companiile mai mici, dar s-au retras în fața opoziției puternice din partea ministerului economiei condus de Uniunea Creștin-Democrată și a vocilor din industrie.

Responsabilitate pentru întreg produsul 

Problema principală este că națiunile puternic dezvoltate externalizează serviciile și manufactura, ceea ce înseamnă outsourcing de producție în țări în curs de dezvoltare. Multe fabrici partenere nu respectă standardele de producție aplicate de societățile bogate. Or, în virtutea acestei noi legi, standardele sociale și de mediu care sunt agreate în Germania sunt violate în alte părți ale lumii. Prin această lege, Germania nu mai acceptă să participe la exploatarea oamenilor și a naturii din țările în curs de dezvoltare.

Mondi produce peste un milion de măști medicale pe zi în Germania
Germania oferă 9,6 milioane euro pentru promovarea industriei textile din Pakistan
Adidas scoate la vânzare două linii de producție din Germania

În 2018, coaliția guvernamentală a Germaniei a convenit că o lege în acest scop va fi adoptată dacă angajamentele voluntare ale companiilor private nu se vor dovedi eficiente. Acum, companiile ar putea fi excluse din procesele de achiziții publice în caz de încălcare a legii, iar experții au subliniat că ar putea avea implicații mai largi, într-un moment în care munca forțată a populației uigure în China este un subiect de dezbatere aprinsă. Mii de musulmani din grupul minoritar uigur din China au fost obligați să lucreze în fabrici de confecții pentru cele mai mari branduri din lume, ca parte a unui program de „reeducare”.

În regiunea uigură din China, care are o majoritate musulmană turcă, se produc 20% din bumbacul mondial. China a redenumit regiunea Xinjiang („Noua Frontieră”) și a implementat programe de suprimare a populației locale, încurajând migrația din alte regiuni. Guvernul chinez a luat măsuri dramatice pentru a restricționa natalitatea uigură și încearcă să elimine limba și tradițiile acestora. Peste un milion de oameni pe an au fost reținuți în lagăre de muncă forțată.

Un alt scandal privind fabricile de confecții chineze, dezvăluit recent tot de DW, privește folosirea de subcontractori din Coreea de Nord, unde femei deținute de regimul totalitar cos haine pentru mărci din Vest, prin intermediul comenzilor plasate de compania chineză Vent d’Est.

Unele companii susțin legea, altele nu

Peste 60 de companii și-au exprimat sprijinul pentru legea propusă, printre care Tchibo, Rewe, Nestlé și Alfred Ritter. Între timp, asociațiile pro-afaceri au respins propunerile, motivând că firmele sunt deja sub presiune din cauza pandemiei de coronavirus. Asociația de comerț exterior BGA, de exemplu, crede că „introducerea unei legi de due diligence ar amâna și mai mult recuperarea economiei”.

În opinia lui Steffen Kampeter, care conduce o asociație patronală din Germania, „în proiectul de lege actual se așteaptă prea mult de la companii”.

Împreună cu mulți alți reprezentanți ai mediului de afaceri, el contestă faptul că firmele germane ar putea fi considerate răspunzătoare dacă sunt încălcate standardele drepturilor omului de-a lungul lanțului de aprovizionare.

Ministrul muncii Hubertus Heil susține însă că firmele germane vor fi trase la răspundere doar pentru încălcări previzibile și care pot fi prevenite. „Dacă obțineți profituri la nivel global, ar trebui să vă asumați responsabilitatea pentru drepturile omului la nivel mondial”, a spus el.

Grupurile germane de protecție a mediului și a drepturilor omului, care au militat mult timp în favoarea legii, au acuzat guvernul lui Merkel că „a diluat mult” propunerea inițială. În ciuda discuțiilor aprinse dintre conservatorii și social-democrații coaliției de guvernământ din Germania, legea trebuie aprobată de parlament la sfârșitul acestui an.