Florian Iovan, fondatorul brandului de țesături deFlorian, este unul dintre cei mai buni profesioniști din industria primară românească. Conduce una dintre puținele țesătorii de pânză rămase în picioare alături de fiica sa Andreea Costache. Businessul a mers pe plus chiar pe timpul pandemiei, înregistrând cele mai bune rezultate de la înființare până în prezent, după cum explică Andreea Costache pentru Dialog Textil.

Și totuși cum reușește Tottex Impex, compania din spatele brandului de pânze DeFlorian, să se miște atât de agil într-o perioadă în care alții trag obloanele? Cele trei ingrediente identificate de management sunt promovarea, vânzarea online și diversificarea fără precedent a produselor. Pe lângă vânzarea online sau din depozit, clienții pot avea acces la produse și prin intermediul unor distribuitori precum Fabrix.ro, Merceria Marquisette, iar pânzele de poveste prind viață prin creațiile meșterilor populari, dar și ale unor designeri precum Corina Vlădescu, Venera Arapu, Maressia și alții.

Cum a fost 2020, cum ați supraviețuit pe timpul pandemiei?

Anul 2020 a fost pentru noi cel mai bun an de la înființare și până astăzi, atât din punctul de vedere al vânzărilor, cât și al rezultatelor financiare.

Acest lucru s-a datorat atât realizărilor avute în promovarea și vânzarea online a produselor, cât și diversificării fără precedent a produselor, ca răspuns la cererea partenerilor noștri. Am reușit astfel să creștem vânzările atât către partenerii noștri tradiționali (din domeniul artizanatului românesc), cât și către designeri vestimentari mai mult sau mai puțin cunoscuți. O realizare importantă a anului trecut a fost obținerea unei colaborări constante și de durată cu un distribuitor german, care ne-a introdus produsele în catalogul său anual, reușind să avem deja două livrări importante și speranța altora din ce în ce mai mari. Cred că dacă nu era pandemia, mai prindeam cel puțin un client extern.

V-au crescut vânzările ca urmare a deschiderii shop-ului online?

Sigur că acest lucru a avut un efect pozitiv asupra vânzărilor, chiar dacă necesită foarte multă promovare. Doar faptul că ai un shop online nu îți garantează succesul. E nevoie de multă promovare, strategii de marketing și metode neconvenționale precum implicarea unor influenceri, de exemplu.

Ați avea capacitatea necesară pentru a crește producția?

Sigur că da, am putea chiar să ne dublăm producția.

Nu am investit foarte mult în utilaje, pentru că în domeniul industriei primare investițiile sunt foarte mari. După cum știți, un război de țesut nou poate pleca de la peste 150.000 de euro. Și, din păcate, nu suntem deloc sprijiniți de stat.

De exemplu, pentru zona București-Ilfov investiția minimă a unui proiect trebuie să fie de 1 milion de euro, iar compania să vină cu 60%. Dacă am avea banii aceștia, nu am mai apela la stat… Aceste fonduri sunt greu de accesat, iar condițiile nu sunt favorabile IMM-urilor.

Când ați deschis shopul online? Ce campanii ați avut?

În noiembrie 2019, chiar înainte de pandemie. Ne-am folosit de câteva campanii cu ajutorul unor influenceri, însă nu foarte multe pentru că nu ne permitem. Dar creștem încet-încet și sperăm să reușim să punctăm mai mult la capitolul marketing.

Ce produse noi ați lansat, cum v-ați diversificat oferta?

Noi lucrăm foarte mult pornind de la nevoia clientului și de la ceea ce ni se transmite din piață. De aceea am lansat noi pânze, plus că am început să oferim confecții simple de casă – kimonouri, fețe de masă, șorțuri de bucătărie foarte simple, dar de o calitate bună și având detalii deosebite.


Pânză topită și tehnică de la Țesături Transilvănene
Iile tradiționale, de la tendință la nișă stabilă pe piață


Le-ați confecționat și pe acestea în propriul atelier?

Sigur, nefiind vorba de cantități foarte mari, ne-am gândit să le oferim clienților și astfel de produse, chiar dacă nu eram specializați pe așa ceva. Produsele le-am vândut exclusiv online.

Ce tipuri de pânze oferiți și ce fire folosiți în realizarea lor?

Lucrăm doar cu fire naturale: bumbac, in, mătase, cânepă, lână și puțină viscoză. Cele mai căutate pânze sunt cele care au vechime și pe care clienții le cunosc, precum pânzele de bumbac Anuca, Călușar, Catrina, ale căror denumiri sunt înregistrate la OSIM. Vindem cele mai mari cantități din aceste pânze, dar merg bine și cele mai noi, precum pânzele din cânepă, mai ales că nu sunt multe pe piață. Pânzele noastre din cânepă au un aspect mult mai natural față de cele de import.

De unde luați firele de cânepă?

În special din România, pe o filieră veche, cunoscută de tatăl meu care are experiență de zeci de ani în domeniul țesătoriei. Dar chiar o parte din fibra de cânepă este din România. Noi facem pânza de cânepă pe urzeală de bumbac și este o țesătură foarte greu de realizat, dar oamenii o apreciază. Arată deosebit, amintind de vechile pânze ale bunicilor noștri, țesute în casă.

Ce semnale aveți pentru acest an, cum vă merge?

Pentru anul în curs sperăm să continuăm acest trend ascendent, și până acum speranțele s-au îndeplinit. Avem o problemă legată de scumpirea fără precedent (chiar și cu 40%) a materiilor prime pe care le importăm. Acest aspect nu a produs efecte până în prezent, datorită aprovizionărilor masive cu materie primă făcute în toamna anului trecut. Procedăm așa având experiența multor ani asemănători; cu diferența că mărirea prețului la materiile prime este mult peste media cu care eram obișnuiți. Sperăm că vom găsi înțelegere la partenerii noștri și renunțând împreună la o parte din rezultate vom depăși această criză.

Dar piața externă, cât reprezintă ca volum? Unde ajung țesăturile deFlorian?

Încă vorbim de cifre nesemnificative, dar este loc de extindere foarte mult pe zona aceasta. Piața de export este foarte largă. Tesăturile noastre ajung însă direct sau indirect, prin confecțiile meșterilor români, în Germania, Italia, Anglia, Canada și Statele Unite. Venind permanent în sprijinul beneficiarilor noștri, prin dialog permanent, sperăm să creștem an de an împreună. Acesta este de fapt dezideratul întregii noastre activități: să creștem împreună atât cu furnizorii, cât și cu beneficiarii noștri. Numai împreună vom reuși.

 

  • Potrivit raportului înaintat Ministerului de Finanțe, cifra de afaceri din 2020 a fost de 3.284.722 lei, iar profitul net de 596.545 lei. Prin comparație, în 2019 veniturile ajungeau la 2.889.239 lei, iar profitul la 541.642 lei.