Industria textilă și de modă traversează o perioadă dificilă: tulburări geo-politice, criza energetică, scăderea încrederii consumatorilor, diverse intervenții ale statelor din afara UE, toate creează un climat economic dur pentru ca antreprenorii din textile să prospere. 

UE merge mai departe cu punerea în aplicare a directivelor sale privind textilele. Este vorba de 16 acte legislative care vor remodela contextul de reglementare pentru industria textilă și a modei. O mare parte din această legislație este încă în discuție la nivelul instituțiilor UE, dar schimbarea va veni, consideră reprezentanții Euratex, principala confederație europeană a textilelor și confecțiilor.

În Europa, industria textilă este un ecosistem foarte larg și divers, cu aproape 200.000 de companii și 1,3 milioane de angajați, cea mai mare parte a industriei fiind reprezentată de întreprinderi mici, de familie, adesea cu decenii de tradiție și măiestrie. Dar se observă din ce în ce mai multe start-up-uri, investiții în dezvoltarea de noi produse durabile și introducerea de noi tehnologii. 

Afaceri de 170 de miliarde de euro în 2023

Potrivit estimărilor Euratex, în 2023 cifra de afaceri a companiilor din domeniul textil din Europa s-a ridicat la 170 de miliarde de euro, în creștere cu 2% față de 2022. În același timp, investițiile din domeniu sunt estimate la 4,5 miliarde de euro anul trecut, însă numărul de angajați a scăzut ușor față de 2022, cu 1,1%. 

Balanța comercială a înclinat în favoarea importurilor extracomunitare, care au însumat anul trecut 115 miliarde de euro (-17% față de 2022), în timp ce exporturile au reprezentat 64 de miliarde de euro (-3,8% față de 2022). 

Analiza Euratex arată că cel mai important sector al industriei rămâne cel de confecții și modă (42%), urmat de textilele pentru casă, inclusiv tapițerie (14%) și cele industriale și tehnice (19%).

În ceea ce privește contribuția statelor membre în cadrul sectorului de textile și confecții, Italia este “regină”, cu 24% din totalul forței de muncă și cu 36% din totalul cifrei de afaceri. România, deși se clasează pe locul 4 la capitolul forță de muncă, cu 8% din total (după Polonia și Portugalia – fiecare cu 10% și Germania cu 9%), aduce la masă doar 3% din totalul cifrei de afaceri la nivelul UE. Prin comparație, Polonia are 4%, Portugalia 5%, Spania 7%, Franța 9%, iar Germania 15%. 

Aflăm totodată că una dintre provocările mari ale sectorului este îmbătrânirea forței de muncă. Dacă în 2012, doar 27,9% din totalul angajaților aveau peste 50 de ani, în 2022 procentul ajunsese la 41,9%, arată raportul Euratex. 

Industria de manufactură a textilelor și-a pierdut atractivitatea nu doar pentru muncitorii de la mașinile de cusut, ci și pentru profesioniștii cu calificare superioară. Dacă numărul de absolvenți ai facultăților de fashion, design interior și industrial este în creștere din 2013 încoace, de la circa 18.000 la 23.000 de absolvenți în 2021, situația este disperată în ceea ce privește facultățile de inginerie textilă. Aici, de la 3.800 de absolvenți în 2013, s-a ajuns la doar 2.098 în 2021.

În prezent, potrivit platformei Bestjobs, salariile pentru un inginer textilist variază între 900 și 1.100 de euro lunar.