Fibrele naturale și cele cu proprietăți sustenabile sunt tot mai cerute de consumatorii de fashion sau textile pentru casă, chiar dacă prețul acestora este uneori ușor mai ridicat. Printre materialele ancestrale, ale căror calități sunt greu de replicat în mod artificial, se numără inul și lâna. Doi producători europeni, Safilin (Franța) și Manteco (Italia), încearcă să țină sus blazonul producției europene, investind în cercetare & dezvoltare și în produse inovatoare.

 

Inul este o fibră naturală folosită din cele mai vechi timpuri, care pentru a crește nu are nevoie decât de ploaie și vânt. Inul se cultivă pretutindeni în lume, însă cel crescut în Europa de Vest, în special pe coasta dinspre Franța, Belgia și Olanda, nu poate fi mutat sau replicat datorită unei combinații unice de factori de mediu – un climat natural străbătut de briza oceanului, sol bogat și densitate termală scăzută a plantei, care ajută la creșterea unei fibre puternice, de până la un metru înălțime. Mai mult, culturile de in din zona Normandiei și Olandei reprezintă 80% din producția mondială.

Cu toate acestea, din totalul fibrelor folosite în industria textilă, inul reprezintă sub 1%, dar Franța, Belgia, Olanda și Italia sunt lideri mondiali.

S-a încercat cultivarea inului și în alte părți ale lumii, precum nordul Africii, dar rezultatele nu au fost la fel de favorabile, clima uscată și caldă produce o fibră mai scurtă, care la procesare are tendința de a se rupe mai ușor.

Ultima mare filatură de in europeană investește 10% în R&R

Safilin, ultima mare filatură de in din Europa, lucrează direct cu brandurile și designerii pentru a scoate pe piață produse mai sustenabile, cu trasabilitate. „Iar pentru anii când vremea nu ne ajută, și culturile sunt slabe, ne asigurăm că menținem mereu în depozite, ca pe niște comori, materii prime suficiente pentru a face față cererii și a le garanta clienților niște țesături superioare”, spune Alix Pollet, brand manager al Safilin.

Safilin este o companie cu 200 de ani vechime, cu capacități în nordul Franței și Polonia, care a trecut deja prin multe crize, dar care privește cu încredere la viitor. „Această pandemie nu schimbă relațiile cu clienții, dimpotrivă, le face mai puternice”, afirmă Alix Pollet.

Filatura are o capacitate de a produce 200 km de fir/minut. Acum 20 de ani și-a stabilit unități în Polonia, unde oferă filare umedă (3.000 tone/an) și uscată (2.500 tone/an). Interesant este că fabrica investește 10% din profituri în cercetare și dezvoltare.

Una dintre inovațiile companiei este firul de in potrivit pentru tricotaje, atât pe mașini plane, cât și circulare. În plus, există și fire pentru textile de casă, denim și industria modei, ca și pentru aplicații tehnice din industrii precum transporturi, construcții și energie verde.

„Suntem una dintre ultimele țesătorii de in din Europa, de aceea ne este ușor să colaborăm cu branduri locale. În loc să apeleze la furnizori asiatici, care vând doar cantități mari și transportul de acolo cere timp, mai bine apelează la noi. Este un avantaj competitiv”, afirmă reprezentanta companiei.

Lâna reciclată made in Italy

Manteco, compania condusă de Matteo Mantellassi, are în prezent câteva inițiative, dintre care una privește un nou tip de material: lâna complet reciclabilă și biodegradabilă. „Suntem primii care am reușit să scoatem acest material pe piață. În plus, dezvoltăm produse noi care vor ieși pe piață pentru sezonul viitor de iarnă pentru câteva branduri de lux, plus lucrăm la niște proiecte care se integrează în economia circulară, prin care recuperăm deșeurile fabricilor de confecții și le transformăm în produse noi”, spune Matteo Mantellasi.

Pandemia nu a oprit planurile Manteco, care are diverse colaborări prin videocalls cu școlile de modă și designerii, tot pornind de la ideea că aceștia au alte perspective, mai proaspete, asupra transformării materialelor. Iar țesăturile sale nu ajung doar la branduri de lux, de câteva sezoane lâna Manteco se folosește și pentru colecțiile de paltoane ale Zara, Mango și H&M.

Matteo Mantellassi spune că acum trei ani a început și procesul de digitalizare a țesăturilor și s-a investit foarte mult în arhivele proprii. „Dar țesăturile noastre trebuie să fie atinse, simțite, iar asta e greu de tradus în mod digital. Putem face filme sau poze frumoase, dar nu se compară cu sentimentul tactil. Le arătăm clienților țesăturile prin videocall, iar la final le trimitem țesătura ca să o poată vedea și proba”, explică managerul de la Manteco.

El spune că s-a schimbat și calendarul modei din cauza pandemiei, iar vânzările și producția au fost împinse cu aproape două luni, dar crede că se merge în direcția bună. „Înainte totul se făcea prea repede, designerii se luptau între ei să vadă care iese mai repede cu colecția. Și consumatorii se schimbă, cumpără doar când au nevoie. Nu mai cumpără haine pentru vremea rece cu două luni înainte să vină iarna.” (M.M.)

El observă că fibrele naturale revin puternic în cadrul vestimentației sport și active, în detrimentul celor artificiale și admite că trăim o perioadă în care trebuie să fim mai aproape de unii de alții, fabricile de clienți și oamenii de semenii lor.

 

Sursa- Première Vision