Unul dintre cele mai interesante și valoroase branduri românești, Green Future, a ieșit din nou la întâlnire cu clienții, la târgul Heimtextil din Frankfurt. De data aceasta, statul nu l-a ajutat deloc. Dimpotrivă.

L-am reîntâlnit pe Claudiu Stepan, manager al Green Future, după un an, la standul propriu din Heimtextil, la fel de dinamic și plin de pasiune, dar mult mai neîncrezător în ceea ce-i poate oferi România ca stat.

Green Future a fost una dintre cele opt companii românești cărora statul le-a promis finanțare pentru participarea la Heimtextil, dar nu s-a ținut de cuvânt. Mai mult, le-a încurcat, deoarece de-abia la finele lui 2015 firmele au fost anunțate că vor fi pe cont propriu. Practic, Ministerul Economiei, Comerțului și Relațiilor cu Mediul de Afaceri a anulat licitația de desemnare a constructorului de standuri, pe motiv că nu s-a prezentat nimeni. De ce nu s-a prezentat nimeni? Pentru că cei care s-au prezentat în trecut și au câștigat licitațiile nu și-au încasat banii de la stat sau au făcut-o cu mare întârziere. Astfel, puținele firme care mai reprezintă România la cel mai mare târg de textile pentru casă s-au văzut în prag de Anul Nou în situația de a improviza, de a se descurca cu transportul și de a negocia cu Messe Frankfurt niște chirii pe metrul pătrat la prețuri aproape duble. Putem spune astfel, fără niciun dubiu, că nu se dorește încurajarea industriei textile, chiar dacă țara ar fi avut niște beneficii prin prezența companiilor românești la Frankfurt.
Claudiu Stepan crede că, în situația dată, ar fi trebuit să renunțe la a mai participa și să lase standurile românești goale. Dar nu s-a lăsat purtat de impulsul emoțional. “Sincer, întotdeauna am vrut să rămân în țară, am crezut că se poate face ceva, dar acum îmi dau seama că suntem mințiți în continuare“, spune el. “După o astfel de situație, îmi vine să-mi mut firma în altă parte. Nu cred că merită România o societate ca a noastră. Ne mai mirăm că oamenii buni sunt fugăriți din țară! Să vedeți ce stand are Egiptul, și știm cu toții prin ce situație trece. Toți își susțin industria textilă, numai noi nu“, afirmă el cu regret.
Iar în condițiile în care se vorbește despre promovarea produselor cu valoare adăugată în afara țării, și nu doar a unei mâini de lucru ieftine, gestul Ministerului Economiei este absurd. Avem nevoie de branduri valoroase și importante cu care să ne prezentăm, nu ne putem limita la bușteni sau minereu. Sau, mai nou și mai grav, la exodul creierelor.
Managerul de la Green Future dă vina pe comunism pentru că a schimbat mentalitatea oamenilor față de muncă și față de cultura industrială și crede că va fi nevoie să treacă alte două-trei generații până se vor îmbunătăți lucrurile. Cert este însă că ne lipsesc politicile vizionare, pe termen lung, de încurajare a companiilor mici și mijlocii cu potențial. Acestora, care duc tot greul, li se pun în continuare bețe în roate, cu toate că din taxele pe care le plătesc la stat merge în continuare economia.
Compania producătoare de articole premium pentru industria somnului are trei fabrici producătoare, unde folosește tehnologie superioară, are înglobată manoperă, iar când este posibil apelează la materie primă din țară. Green Future face export de 200.000 de euro anual și are reprezentanți de vânzări în afara țării.
Dar, pentru că cheltuielile cu producția ale firmelor românești nu diferă cu nimic (uneori sunt chiar mai mari) de cele ale celor din Vest, singura lor șansă este să concureze pe produse scumpe. Astfel, Green Fiber încearcă să se diferențieze prin calitate – spre exemplu, are în portofoliul său saltele cu memorie tip Aloe Vera 360, cu sistem de aerisire, Argentum Memory Healthguard Nanofibră sau Silver Active. Pernele produse de Alcam pot avea umpluturi diverse, de la puful de gâscă de calitate superioară la bambus, lână merinos, nanofibră sau vată sintetică, la fel și pilotele, care pot avea chiar și proprietăți antialergice. “Noi am fost primii din Europa care am produs fibră de bambus, dar nu știe nimeni. Nu am avut bani să ne promovăm și să blocăm această inovație pentru România”, recunoaște managerul de la Green Future.
Cu toate acestea, afacerea merge bine, iar anul trecut a fost chiar în creștere, dar nu pe produsele pe care se miza. “Ca planuri, vrem ca anul acesta să deschidem un showroom la Timișoara, în care vom vinde produse românești de o calitate foarte ridicată.” (C.S.)
În prezent, produsele Green Future se vând în țară sub marca proprie pe eMAG.ro, dar există și colaborări pe private label pentru retaileri români de mobilă sau decorațiuni. “Vrem să oferim produse de calitate ridicată, pentru că din păcate sunt foarte puține în România.”
Claudiu Stepan consideră că sunt lucruri care depind efectiv de statul roman “…și care nu sunt în regulă. Iar noul Cod fiscal este doar praf în ochi. Până nu vor susține cu adevărat firmele producătoare, degeaba vorbim. Dacă aș fi în locul statului nostru și aș identifica o firmă românească bună, aș investi la maximum în ea. Ar trebui să existe în minister un om care să identifice firmele care merg bine, au resurse umane și potențial să se dezvolte, și să le ajute. Altfel, vom ajunge să ne înghită alții. Eu nu cred că există în țara noastră un tată care să-i poată spune fiului său „ia afacerea sau brandul acesta, clădit de mine, și du-l mai departe! Industria noastră s-a distrus, iar acum trebuie să o luăm de la zero, adică să investim de zece ori mai mult”.
Chiar dacă la ediția viitoare a Heimtextil sau a altor târguri statul nu va mai putea susține firmele locale, cu toate că banii există, ar fi de așteptat ca măcar să nu le mai încurce.