Mirela Blaga, profesor universitar la Universitatea Tehnică ”Gheorghe Asachi” din Iași, e un excelent reprezentant al mediului universitar românesc, iar recenta alegere în funcția de președinte al AUTEX, Asociația Universităților cu profil de Textile din Europa, îi confirmă traiectul profesional și readuce în prim-plan învățământul tehnic din România.
Sunteți cadru didactic la UT “Gheorghe Asachi” din Iași. Cum evaluați potențialul de dezvoltare al industriei textile și de confecții în România în contextul în care numărul de studenți scade?
Scăderea numărului de studenți este o realitate, aflată în legătură cu scăderea generală a populației, determinată de natalitate, emigrație, abandon școlar, părăsire timpurie a școlii, rată redusă de suces la examenul de bacalaureat etc. Universitățile tehnice nu au fost afectate în mod semnificativ de acest fenomen, deoarece aceste instituții se bazează pe un anumit nucleu al absolvenților de liceu, acela al tinerilor care nu se tem de matematică și fizică.
Oricum, universitățile își dimensionează capacitatea și cifra de școlarizare în funcție de cererea de pe piața muncii, care este în strânsă legătură cu dezvoltarea unor anumite ramuri industriale. Cu alte cuvinte, acolo unde cererea este mare, universitățile reacționează pozitiv, datorită interesului absolvenților de liceu pentru domeniile în cauză. Acest interes este legat nu numai strict de existența locurilor de muncă, ci și de condițiile de muncă oferite de către angajator, nivelul de salarizare, perspective de dezvoltare etc. Deci, mediul economic este cel care reglează, în final, orientarea în carieră a elevilor și studenților, în funcție de atractivitatea fiecărui domeniu în parte, principiu care se aplică și în industria textilă, desigur. Universitatea trebuie să-și înzestreze absolvenții cu bune competențe științifico-tehnologice și cu capacitatea de aplicare industrială ale acestora.
Ce anume face învățământul superior pentru a atrage tinerii către această industrie?
Trebuie să privim acțiunea de atragere a tinerilor către această industrie ca fiind sarcina atât a universităților, cât și a industriei însăși. Universitatea are un contact permanent cu mediul preuniversitar, în dublu sens. Pe de o parte, profesorii și studenții merg în mod constant în licee, pentru a prezenta oferta educațională a instituției.
Pe de altă parte, aducem elevii în universitate pentru ca aceștia să experimenteze viața de student. Recent, facultatea noastră a organizat „Școala de vară Junior Designer – Creative”, în cadrul unui proiect finanțat prin prin proiectul privind învățământul secundar – ROSE. Elevii participanți stau în cămin, mănâncă la cantină (și eu mănânc la cantină), desfășoară diverse experimente în laboratoare, participă la seminarii, workshop-uri etc. Studenții participă în mod direct la asemenea proiecte, în calitate de tutori, creînd astfel un transfer de energie și experiență către următoarele generații.
În același spectru de activități, în facultatea noastră se derulează în permanență acțiuni precum “Student pentru o zi”, “Iașii studenției tale”, “Ziua porților deschise”, “Deschide poarta facultății tale”, “Dreptul tău la studenție”. Sunt oportunități extrem de benefice mai ales pentru elevii care nu locuiesc în orașe universitare și care au acum șansa de a-și face o idee despre ceea ce înseamnă viața de student.
Personal, cred și sunt implicată în orice acțiuni de acest tip. În noiembrie anul trecut am fost invitată la Palatul Culturii din Iași, unde Complexul Muzeal Național „Moldova” Iaşi –Muzeul Ştiinţei şi Tehnicii „Ştefan Procopiu” şi Asociaţia „Aliance of Educators for Science, Technology, Engineering, Mathematics and Informatics” – ESTEEM România, organizează serate adresate elevilor, pentru familiarizarea acestora cu domeniile tehnice. Mi-am intitulat, nu întâmplător, prelegerea “O călătorie în lumea materialelor textile – pe pământ și până la lună” și le-am demonstrat elevilor că acesta este spațiul în care textilele își găsesc utilizarea. Studenții m-au însoțit și m-au ajutat în a le arăta elevilor mostre, filme, care să susțină această afirmație îndrăzneață și poate greu de crezut din exterior. Astfel, elevii au văzut geotextile, materiale medicale, compozite, decorații interioare și au aflat despre produsele inteligente. Consider că educația pentru domeniile tehnice trebuie să înceapă de foarte devreme, așa încât am primit în vizită copii de grădiniță și elevi, cărora le-am făcut prezentări adecvate vârstei lor, în ideea că ar putea să le placă și să înțeleagă faptul că o lume fără textile este greu de imaginat.
Un alt proiect recent, care are beneficii multiple, este prezența specialiștilor din industrie în cadrul unor întâlniri lunare pe care le-am denumit generic “Profesioniștii din Textile”, unde aceștia împărtășesc studenților din experiența lor. Invitații mei de până în prezent au fost: dl Paolo Ferioli – Akris Focșani, dl Sorin Chiriac – Smirodava Roman, d-na Andreea Tincu – Designer Sense Roman, dl Traian Luca – Gemini Cad Systems Iași, d-na Cristina Nichita – NICHI Cristina Nichita Iași, d-na Ema Alexa – Ready Garment Technology Romania Sfântu Gheorghe. Întâlnirile vor continua în luna octombrie, odată cu reînceperea anului universitar.
În multe din activitățile enumerate, sunt incluse vizite la companii din regiune, pentru ca elevii de liceu să aibă un tablou complet atât asupra a ceea ce se va întâmpla în facultate, dar mai ales asupra a ceea ce urmează după. De aici încolo este rolul industriei de a atrage și de a menține în sistem forța de muncă superior calificată.
Care ar putea fi, în viziunea dvs, direcția de dezvoltare strategică a industriei românești de confecții și textile? Ce oportunități încă neexploatate există?
Având în vedere infrastructura industrială existentă și experiența pe care o deține industria românească în acest moment, cred că ar trebui să își concentreze eforturile pentru a crea produse cu valoare adăugată mare, pentru a oferi servicii complete de la design până la produse finale.
Flexibilizarea proceselor de producție este, în opinia mea, singura cale de menținere pe piață, în condiții pofitabile. Cercul se închide cu nevoia de investiție în educația continuă a personalului și cu accentul mai mare pe cercetare și pe implementarea acesteia în industria de confecții și textile.
O direcție poate prea puțin exploatată actual este orientarea către noi piețe, în special către produsele high-tech pentru sisteme de transport, construcții, energie și mediu, protecție, medicale, electronice. Această idee se leagă de cele anterioare, pentru că se referă la nevoia de cercetare și la necesitatea resursei umane înalt calificată, capabilă să înfăptuiască aceste lucruri. Crearea în fiecare firmă a unor departamente de cercetare-dezvoltare, mai mici sau mai mari după posibilități, a devenit o necessitate.
Un alt filon care merită a fi mai mult valorizat, este cel al vestimentației tradiționale românești, ca sursă de inspirație. Putem reinterpreta, cu ajutorul tehnologiilor digitale, elementele de originalitate existente în porturile populare, pe care le putem asambla în produse noi, dar care să ne păstreze identitatea națională în lumea aceasta mare și globalizată.
Ce înseamnă, pentru industria românească, alegerea dvs ca președinte al AUTEX? E o performanță personală sau / și o recunoaștere a locului României?
Am fost aleasă președinte de către board-ul AUTEX întrunit la Ghent, Belgia, în cadrul conferinței AUTEX 2019, o ediție aniversară, prilejuită de cei 25 de ani de existență a acestei organizații. Asociația Universităților cu profil de Textile din Europa, așa cum a fost constituită inițial, și-a extins granițele și cuprinde, în prezent, 40 de universități din Europa, Asia, America de Nord, Australia și Africa. Alegerea mea ca președinte AUTEX este o performanță atât personală, cât și națională. Am participat, cu puține excepții, la toate ședințele și conferințele AUTEX din anul 2004, iar în anul 2015 am organizat, la București, la Cercul Militar Național, Conferința AUTEX 2015, unde au participat 240 de profesori și cercetători din 20 de țări. Anul trecut am găzduit la Iași, timp de un semestru, programul de studii masterat organizat de AUTEX, denumit E-TEAM (European Textile Engineering Advanced Master), un masterat cu durata de 2 ani, care este intinerant în țările membre, și care reunește expertiza celor mai buni profesori din Europa, care de deplasează pentru predare în universitatea gazdă. Este un produs de educație unic în lume, acreditat internațional, cu scopul de a crește angajabilitatea absolvenților la nivel global și susținut de parteneri industriali.
Fără îndoială, la această alegere a contribuit toată activitatea mea pe plan international, care a început acum 20 de ani, când am obținut bursa DAAD a statului german pentru cercetare în cadrul stagiului de doctorat, și care a continuat cu multe conferințe la care am susținut prelegeri, cu alegerea mea ca președinte a filialei din România a Federației Internaționale a Tricoterilor (IFKT), cu acreditarea la Institutul Textil de la Manchester (Ctext ATI). Experiența mea de lucru la Comisia Europeană ca expert evaluator și ca vice-chair, în cadrul panelului de inginerie a proiectelor de finanțare a cercetării de excelență, Marie Slodowska Curie Actions (MSCA), desăvârșeste activitatea mea la nivel international.
Cred că această funcție poate fi pentru industria noastră o punte către parteneriate internaționale între firmele românești și universități sau firme din străinătate, printr-o activitate sistematică de informare asupra preocupărilor la nivel European, și ca participant la reuniunile Platformei Europene de Textile (European Tehnology Platform).
Care sunt obiectivele AUTEX în noul context economic global și care sunt obiectivele dvs. ca președinte?
AUTEX este preocupată, în primul rând, de obiective de ordin academic. Suntem interesați de activități didactice comune, activități de cercetare/ proiecte comune, schimburi de studenți, cadre didactice, realizare de seminarii, întâlniri, workshop-uri. Preocupările mediului academic în cadrul proiectelor educaționale finanțate de comisia UE, în care și facultatea noastră este partener, sunt legate de profilul actualizat al absolvenților de studii superioare textile, cum ar fi: calificări profesionale pentru experți în sustenabilitate, noi competențe ale forței de muncă privind tehnicile specifice economiei circulare în industria de textile, sau pentru proiectarea produselor textile inteligente.
AUTEX, ca întreaga Europă de altfel, încearcă să își consolideze poziția în lume prin educație, cercetare și implementarea rezultatelor acesteia. Organizația este unul dintre fondatorii Platformei Tehnologice Europene (ETP), alături de EURATEX și TEXTRANET, platformă care reprezintă o interfață la Comisia Europeană, de promovare a direcțiilor de cercetare din domeniul textil, în scopul obținerii unor oportunități de finanțare pentru implementarea acestora.
Obiectivul meu principal ca președinte AUTEX este eficientizarea colaborării dintre instituțiile membre, prin acțiuni constante de informare și consultare, prin creșterea vizibilității noastre în lume și colaborarea cu alte organizații, pentru asigurarea unor beneficii consistente ca membri. Voi incerca să îmi pun amprenta și pe actualizarea modalităților de promovare a asociației și pe diversificarea căilor de comunicare dintre membrii săi.
Ce inovații și progrese tehnologice vor determina dezvoltarea industriei textile în viitor?
Fără pretenția de a acoperi toate direcțiile de cercetare, consider că principalele progrese tehnologice în domeniu se vor concentra pe câteva direcții:
- Producerea de noi materiale textile, cu proprietăți de auto-curățire și autoregenerare (self-cleaning and self-healing), pe baza unor noi funcționalități la nivel de suprafață a fibrelor polimerice. Materialele inteligente active sunt în continuă dezvoltare, îndeosebi pentru creșterea calității vieții sau destinate persoanelor cu dizabilități. Materialele textile generatoare de energie (energy harvesting) sunt în zona de interes a cercetătorilor. Soluțiile tehnice de inserare a senzorilor și actuatorilor în produsele cu diferite destinații, au o anvergură industrială din ce în ce mai mare. Natura rămâne o sursă perpetuă de inspirație, motiv pentru care consider că un viitor important îl au textilele biomimetice, cele care imită procesele naturale, de apărare și de refacere;
- Digitalizarea proceselor de concepție-proiectare și creșterea gradului de automatizare a operațiilor tehnologice a confecțiilor și a textilelor. Implementarea aplicațiilor de tip realitate virtuală și augmentată va avea un mare impact asupra industriei textile și a tehnologiilor viitoare, care vor fi utilizate și dezvoltate de noile generații de nativi digitali;
- Implementarea modelelor circulare de business în domeniul modei și a textilelor, pe principii sustenabile și eco-eficiente, precum și flexibilizarea proceselor de producție, sunt preocupări actuale la nivel European.
Care sunt oportunitățile industriei europene de profil? Care sunt vulnerabilitățile ei?
Europa are, în primul rând, avantajul tradiției, este cea care dă tonul în ceea ce privește designul vestimentar, industria modei în general. Europa este spațiul în care și-au pus amprenta asupra textilelor cei mai mari creatori de modă. Producătorii de tehnologie din același spațiu oferă și soluțiile tehnice pentru implementarea ideilor inovatoare și creative ale acestora.
În paralel cu industria modei, nevoia de materiale pentru securitate, pentru industriile auto, construcții, protecție, medicină, reprezintă oportunitatea industriei Europeane de textile de a crea produse cu valoare adăugată, profitabile. Astfel, spațiul generos de aplicații ale textilelor, poate fi într-adevăr acoperit de la pământ (geotextile) până la lună, fie că vorbim despre antenele de comunicare cu pământul ale vehiculelor lunare, fie de costumele atât de complexe ale astronauților.
Punctele slabe ale acestei industrii, ca sector de producție important în Europa, sunt, în special, cele legate de poluarea mediului și de consumarea resurselor naturale. Vulnerabilitățile recunoscute ale industriei europene în domeniul textilelor sunt cele privind forța de muncă ieftină și concurența din Asia sau Africa.
Un mesaj pentru industria românească?
“Natura ne aseamănă, școala ne diferențiază” – Confucius. Investiți în oameni și în ceea ce ei pot aduce unei companii! Mesajul unui profesor nu poate fi decât acela de încurajare constantă a parteneriatul dintre mediul academic și cel de producție, cred cu tărie că aceasta este singura soluție de a exista în viitor!
Tehnologia se dezvoltă cu o viteză greu de controlat, motiv pentru care se profilează scenarii conform cărora viitorul devine o mare necunoscută! În aceste condiții, soluția este ca noi, școala, industria, cercetarea, mediul de afaceri, să înteracționăm astfel încât, împreună, SĂ NE INVENTĂM VIITORUL!
Date biografice
Mirela Blaga
Absolventă a Liceului de Matematică-Fizică Zalău
A absolvit secția de Tricotaje-Confecții a Facultății de Tehnologia și Chimia Textilelor Universitatea Tehnică “Gheorghe Asachi” din Iași și din 1993 este cadru didactic al acestei instituții.
Obține în 2003 titlul de Doctor Inginer în domeniul Tehnologii Mecanice Textile
Din 2014 este profesor universitar pentru disciplinele Proiectare asistată de calculator în tricotaje și Tehnologii pentru tricoturi funcționale
În 2019 este aleasă președinte al AUTEX