Germania este al treilea producător mondial de tehnologie pentru industria ușoară din lume (după China și Japonia), cu valori ale exporturilor de 502 milioane euro în 2018. În ultimii zece ani, această industrie a crescut cu 219%, și chiar dacă anul trecut a dat înapoi cu 16,6%, Elgar Straub, directorul general al VDMA, Asociația producătorilor de utilaje și tehnologii din Germania, consideră că este doar un moment trecător.

 

Printre companiile germane cunoscute pentru soluțiile oferite industriei ușoare se numără Assyst, Bullmer, Durkopp Adler, Desma, Indupress sau Pfaff. Toate urmăresc tendințele pieței și investesc în consecință, făcând pași spre personalizare, digitalizarea lanțului de producție, automatizare, ca și în direcția imprimării digitale și a dezvoltării de capacități de tip microfabrici. Elgar Straub explică pentru Dialog Textil că apropierea de nevoile consumatorilor și aplecarea spre cercetarea tehnologică sunt câteva dintre punctele forte ale afacerilor germane din domeniu.

Cum se prezintă situația în industrie dle Straub?

La prima vedere, lucrurile nu stau la fel de bine ca în anii trecuți, dar avem multe semnale pozitive. Dacă facem o comparație între 2018 și primele luni din anul curent, observăm că exporturile au crescut cu 8,7% anul trecut, iar în ianuarie-februarie 2019 s-a manifestat o scădere de 1,7%. În ce privește forța de muncă însă, dacă anul trecut a scăzut cu 3,5%, în aceste două luni ale anului a crescut cu 1,8%. Deci nu putem vorbi de o tendință clară, iar asta nici în domeniul automotive, care este un client important al membrilor VDMA. În ceea ce privește exporturile germane de tehnologie, în 2018 acestea au ajuns la 502 mil. euro în cazul utilajelor pentru confecții și la 49 mil. euro pentru industria de încălțăminte și pielărie. Sigur că situația nu este atât de bună cum era acum doi-trei ani, dar am avut o perioadă lungă de creștere.

Ce s-a întâmplat, vorbim doar de ciclicitatea economică?

Pe de-o parte da, însă s-au și lansat multe tehnologii noi pe piață precum 4.0, digitalizare, automatizare, iar companiile noastre au investit mult în aceste direcții. Este vorba și de o așezare a pieței, care a absorbit mult din ceea ce avea nevoie, dar și de o incertitudine economică, nu doar în zona de textile, ci în general. Piața este caracterizată de nesiguranță. În Germania sunt factori precum suprabirocratizarea și actuala legislație a impozitelor, în Europa de Brexit și tendințele naționaliste, protecționiste, iar pe plan global de războiul economic SUA – China și nesiguranța din Turcia, care este o importantă platformă de producție.

Este piața saturată?

Nu cred, sunt multe companii care încă au nevoie de investiții în tehnologii de ultimă generație, pentru că doar așa vor putea să meargă înainte. Consumatorul final dorește tot mai multă personalizare, produse de calitate bună, care să respecte standardele de mediu și de sustenabilitate. Și nu poți îndeplini toate aceste cerințe decât dacă ai o structură de producție foarte flexibilă. Vorbim de microfabrici, personalizare, fashion on demand, o tendință pe care mulți o urmăresc în ultima vreme.

Dar cum va putea fi integrată în sistemul actual, când mare parte a producției este în afara Europei?

Sunt semnale de întoarcere a producției în Europa. Să luăm exemplul Portugaliei, care în ultimii ani a investit în noi linii de producție, atât în industria de confecții, cât și în cea de încălțăminte. La fel, în Polonia se întâmplă lucruri pozitive, începând din zona destinată decorării casei, dar și în cea a producției de fashion. Polonezii sunt principalii furnizori de fashion ai Franței și au investit mult în tehnologie. De fapt, Polonia este și principalul partener al Germaniei de câțiva ani în ceea ce privește utilajele și a investit mult în producție de calitate și în textile tehnice.

Cu ce piețe aveți cele mai bune relații în prezent?

Așa cum v-am spus, în primul rând cu Polonia, urmată de China, Italia, Statele Unite și Franța. Să știți că încă există producție de modă în Italia, iar în Franța producție de accesorii și genți, în special de lux. Sunt clienți buni ai tehnologiei germane, pentru că au nevoie de utilaje precise. De fapt, anul trecut exporturile germane au crescut pe unele piețe (Italia, Franța) și au scăzut pe altele (Polonia, China, SUA), fapt care confirmă calitatea produselor germane prin cererea lor pe piețe „scumpe”.

Se va întoarce producția în Europa chiar dacă prețul de manufactură este mare?

Cred că da, în ciuda costurilor mai mari. Chiar am discutat cu o companie care a avut o colaborare în Portugalia. Inițial, clientul se plângea că ar fi prea mare investiția, apoi și-a făcut calculele și a realizat că o linie de producție automatizată, de calitate ridicată, competitivă și integrată digital, poate să-i aducă de fapt economii de costuri de 30-40%.

Automatizarea ar fi unul dintre motive, pentru că presupune mai puțini angajați?

Da, iar pe de altă parte în Europa găsești tot mai greu muncitori calificați. Mulți s-au pensionat sau s-au îndreptat spre alte industrii. Dar acest lucru este valabil și în China, unde muncitorii din confecții pleacă spre alte domenii mai bine plătite. Uneori se întorc, dacă au posibilitatea să lucreze într-o fabrică mai bine utilată. De fapt, nu contează unde ești, România, Germania, China, oamenii vor să lucreze în condiții bune și într-un mediu în care nu vorbim doar de automatizare, ci mai curând de soluții inteligente de a-ți controla propria linie de producție. Este important să vezi unde pierzi bani, ce utilaj nu merge cum trebuie, să identifici problema și să vezi cum poți face economii și îmbunătăți situația. Astăzi, poți merge în concediu în Grecia, dar să-ți vezi secția pe iphone sau tabletă, iei decizii împreună cu clientul online.

Care vor fi următoarele inovații și tehnologii în industria textilă? Vedem roboți făcând anumite operațiuni, dar pentru comenzi mici și diverse e mai dificil…

Nu neapărat. Am discutat recent cu o companie germană, Desma, care produce utilaje pentru industria de încălțăminte. Este vorba de un proces care se cheamă Direct soling, prin care talpa plasticizată este injectată direct, penetrând partea superioară a pantofului. Dacă recent nu era neapărat folosit la pantofii de stradă, ci la încălțămintea specială, acum se lucrează mult în R&D cu companii precum Stoll sau Hewlett Packard. În prezent se fac teste pentru a analiza modul de personalizare a fiecărei perechi, în funcție de felul cum calcă fiecare client. Au un partener în Belgia și analizează posibilitatea de a personaliza încălțămintea și de a o livra a doua zi! Ei spun că este posibil și chiar este. De exemplu, Adidas a înființat anul trecut o microfabrică de îmbrăcăminte în Germania, unde poți merge să-ți creezi propriul produs. Ți se face scanarea corporală, apoi alegi caracteristicile, pleci la shopping și revii peste două ore să-ți ridici produsul. OK, este mai scump cu 20-30%, dar lumea e pregătită să plătească.

Credeți că acesta va fi sfârșitul modei fast-fashion și al brandurilor de tip H&M sau Zara?

Nu va fi sfârșitul lor, dar multe companii vor începe să intre pe personalizare. Cei mari din sectorul sportswear Adidas și Nike au început deja.

Ei au și puterea financiară necesară…

Da, însă cred că totul se va putea adapta și în cazul producătorilor de confecții obișnuiți. Poate că nu totul va fi personalizat, însă această tendință vine în întâmpinarea nevoii consumatorilor, a noastră. Un alt exemplu, tot de la Desma: au inventat un robot care preia munca unui vânzător de magazin. Toată ziua nu face altceva decât să le dea oamenilor pantofii din raft. Iar clienții sunt gata să plătească cu 10 euro mai mult pentru asta pentru că le place să vadă ce face robotul.

Ce puteți să ne spuneți despre vânzările pe piața românească?

Piața românească este una dintre primele zece piețe pentru tehnologia germană. A avut câteva suișuri și coborâșuri în ultimii ani, dar observăm că se fac tot mai multe investiții în domeniu în România, în linii de producție de înaltă calitate. În 2017, exporturile de tehnologie germană în fabricile de confecții din România s-au cifrat la 25,9 mil. euro, în timp ce în 2018 au coborât la 19,5 mil. euro. Știu că aveți probleme în a găsi suficienți muncitori, că aveți o competiție puternică din partea altor industrii. În zona Brașovului, de exemplu, sunt multe firme de automotive, care chiar dacă nu plătesc cu mult mai mult, oferă mai multe beneficii sau atrag personalul cu condiții de muncă mai interesante.