Tocmai când începuseră să se dezmorțească afacerile, retailerii de fashion să vândă mai bine, iar producția românească să-și tureze motoarele, iată că ne întoarcem din nou de unde am plecat. Fabricile, în special cele mari, care au nevoie de volume și comenzi importante pentru a-și ține lucrătorii la mașinile de cusut, au probleme în condițiile în care mulți retaileri vând ce le-a mai rămas din stocuri și plasează ordere mici, de teamă să nu rămână cu marfă pe raft.

Trăim timpuri ciudate, în care conjunctura sau norocul au un mare cuvânt de spus, iar producătorii mai flexibili și cu clientelă mai diversificată reușesc să-și țină capul deasupra apei.

Este greu de articulat un rețetar al supraviețuirii în aceste vremuri tulburi, dar se pare că avem de-a face cu un proces de triere. Se „cern” fabricile, pentru ca să rămână doar cei de care este nevoie pe piață. În ultimii ani industria modei s-a confruntat cu o supraofertă de confecționeri în întreaga lume, inclusiv la noi. De aceea le-a fost mereu ușor brandurilor și retailerilor să ceară reduceri de prețuri, să-i joace pe unii producători împotriva altora, să plece în altă parte ori de câte ori aveau chef și să-și facă dezvoltarea de produs într-o parte doar pentru a apela apoi la fabrici cu tarife mai mici.

În ciuda faptului că unele capacități de talie mare, cu producție de îmbrăcăminte pentru bărbați precum Norada, LRO sau RHM Pants, își închid porțile, nu toate veștile din piață sunt rele. Unele fabrici au de lucru din plin, ceea ce mă îndeamnă să cred că mai este o speranță…