A fost corespondent de război, redactor monden, consilier politic și strateg de campanii de comunicare în fashion până s-a decis să ia calea antreprenoriatului. Clara Rotescu a pus bazele brandului MIAU by Clara Rotescu în urmă cu 12 ani, după ani de experiență în industria de fashion. Pasul decisiv a fost făcut la îndemnul soțului său, care a încurajat-o să renunțe la strategii de imagine pentru alte branduri de modă și să lanseze un brand propriu de ținute de ocazii speciale. Deși la început s-a adresat româncelor, de-a lungul timpului designerul a ales să renunțe la piața locală și să se reorienteze către exporturi. Astăzi, brandul Miau by Clara Rotescu se vinde în Rusia, Orientul Mijlociu, Italia, Peninsula Iberică și alte țări europene. Clara povestește de ce a ales să se reorienteze către piețele internaționale, cât de greu ieși cu un brand românesc în afara granițelor și cum ajută participarea la târgurile de fashion internaționale.

 

De ce ai renunțat să mai vinzi pe plan local și te-ai reorientat către piețe străine? Care sunt avantajele exporturilor?

Când realizezi că actul creativ trebuie să devină mijloc de subzistență cât mai rapid și, de asemenea, trebuie să se autosusțină și să se dezvolte în brand, atunci trebuie să devii bussiness. În momentul în care drumul meu a fost către produse destinate ocaziilor speciale, produse destinate femeilor care au atitudine, care depășesc momentul office, am făcut THE BIG STEP către țările care funcționează în acești parametri: au evenimente, au ocazii speciale, femeile pot aborda ținute speciale, au bugete specifice acestor ținute.

Am început cu târgurile care se adresează și clienților finali, pentru a înțelege cererea, clientul, motivațiile pentru care cumpără, am citit mult despre cultura și religia acestor țări. Am învățat să fac acest lucru, dincolo de simțire, citind câteva interviuri mai vechi ale lui Vivienne Westood, care, dincolo de orice recomandări sezoniere, te îndeamnă la înțelegerea fiecărei nații pe care vrei s-o cucerești. Fără această înțelegere profundă, nu ai trăirea autentică… nu-ți vezi rochiile îmbrăcate. Când deja ai reușit să creezi un sistem în care produsele tale se regăsesc pe piețele externe, ai și o vedere de ansamblu a ceea ce înseamnă construirea unui brand. Ce înseamnă să depășești stadiul de client final? Granița proprie? În primul rând, să te depășești pe tine însăți, să poți avea încredere că te poți bate cu cei mari. În al doilea rând, să ai curajul să speri că le poți fi alături. În final, să fii tot timpul în competiție cu tine însăți și cu restul lumii pentru ca numele tău să fie deasupra unui corner alături de nume mari. După care să te gândești că poți avea un monobrand, că poți da francize. Construcția aceasta este de durată, se face cu multă muncă, vise spulberate, vise reînnoite, căderi, ridicări, dar este posibilă!

Din ce țări provin cei mai mari clienți ai MIAU?

Primele spații “atacate”au fost Rusia și Middle East, ambele spații având o tradiție vastă în evenimentele speciale. Femeile din aceste spații culturale au o reputație istorică pentru eleganță, investesc în garderobă. Abia după ce m-am stabilizat aici am revenit în Europa, unde aveam clienți sporadici. Acum am aici agenți pentru Italia și Peninsula Iberică.

Cum ajută participarea la târgurile internaționale de fashion brandul MIAU?  

Participările la târgurile internaționale sunt obligatorii. Așa cum, dacă reușești să participi la un Fashion Week, trebuie să îți asumi că acesta este un drum fără sfârșit. Nu îl văd pe Armani lipsind vreo ediție. Prezența obligatorie, cu o poziție a standului din ce în ce mai bună, cu un stand impresionant, într-un loc important, într-un showroom alături de branduri competitive, toate acestea reprezintă momente importante ale construcției unui brand. Faptul că ești acolo, chiar dacă sunt sezoane bune sau altele mai slabe, din cauze variate – terorism, condiții meteo grele, războaie sau embargo în țările din care provin buyerii -, prezența la târg se traduce printr-o constanță a brandului pe piață. Cu cât colecția este mai mare, cu un număr semnificativ de piese, cu atât buyerii pot depăși momentele de exclusivitate, își pot crea propria identitate în magazinul lor. Dincolo de toate condițiile geopolitice care fac defavorabilă prezența la un târg, colecția, prezentarea personală a brandului, poate determina succesul său.

Care sunt cele mai importante târguri internaționale la care participi?

Sunt o prezență constantă la Showroom Beautiful în Ritz, în Place de Vendome, în timpul fiecărei ediții a Paris Fashion Week, în fiecare sezon în timpul Milano Fashion Week sunt alături de echipa de vânzări a showroomului din Italia, merg la Bracelona Bridal Week pentru a-mi întâlni clienții din Peninsula Iberică și America de Sud. Pentru că este embargo, de anul acesta voi merge la He-Ya în Qatar, pentru a mă întâlni cu clienții mei de acolo. De asemenea, de două ori pe an îmi duc colecțiile la showroomul din Moscova. Showroomurile funcționează cu comision de 30%, iar la Paris sau Qatar sunt în jur de 950 euro/mp și taxă de participare, plus că, mai întâi, trebuie să ai acceptul de participare de la organizator.

Cum faci față cererii? Unde sunt produse rochiile și cât de mare este echipa MIAU?

Colecțiile și toate produsele Miau by Clara Rotescu sunt produse 100% în România. Am o echipă grozavă încă de la începuturile mele, cu unele dintre cele mai serioase și deosebite 20 de persoane pe care le cunosc în domeniu. Cu ele îmi fac colecția, cu ele lucrez 60% din livrări. Lucrez cu încă două ateliere în București, unul la Agigea și o fabrică la Craiova, atunci când suntem în impas. Evident că în fiecare zi aș mai angaja un om, dar, din păcate, meseria de croitor este pe cale de dispariție… nu am întâlnit în ultimii cinci ani o fată sub 30 de ani sau un băiat care să își dorească să devină croitor, în condițiile în care salariile sunt considerabile în domeniu.

Cum vezi situația forței de muncă din industria textilă din România? Crezi că avem personal suficient și bine instruit pentru noul val de creativitate din această industrie?

Cred că industria textilă în sensul clasic al cuvântului este pe moarte. În schimb, noua industrie care se formează și pe care o susțin din tot sufletul este a noilor întreprinzători, a nenumăraților designeri apăruți în ultimii cinci ani și care, dincolo de faptul că debordează de creativitate, dau și un suflu nou, creativ și un nou înțeles a ceea ce înseamnă producție textilă. Dacă avem specialiști? Nu pot să contest acest lucru, am avut și încă mai sunt oameni minunați în acest domeniu. Dar gândiți-vă câți nu mai sunt, câți s-au transformat în bone sau femei de serviciu în străinătate…. Cred că în următorii 8-10 ani, probabil, ne vom mai bate pe cei care au rămas. Faptul că nu vine o generație nouă de specialiști și toată lumea se gândește la importuri în acest sens de la țări cu tradiție (Bangladesh, Nepal, India, Pakistan) va determina o altă dinamică a acestei industrii, pe care nu am cum s-o prognozez favorabil. La această problemă gravă se adaugă și faptul că din 1989 până în 2010 în România au fost închise 1.500 de fabrici. Nu se mai produc căptușeli, tafta, postav, fermoare, practic mai nimic din ceea ce înseamnă ingredientele unei rochii. Singurul lucru care încă se produce este creativitatea.

Cum vezi comportamentul de consum al româncelor în zona de fashion față de alte țări europene? Ce preferă și ce buget alocă achiziției unei rochii?

Sunt două aspecte aici: comportamentul clientului final și comportamentul pieței de fashion de la noi. Româncele se pot împărți în două categorii: unele care sunt interesate de modă și sunt capabile să-și adapteze tendințele la stilul personal și atunci rezultatul este minunat, și persoane dezinteresate care vor să arate cu tot dinadinsul că au și ce au. Important este că româncele sunt curate, îngrijite, frumoase și în general țin la aspectul lor exterior. Să nu uităm că multe dintre ele muncesc, au grijă de copii, spală, calcă, merg la serviciu, sunt wonder woman! Și asta e ceva, mult mai important decât dacă nu au un Chanel pe umăr. Despre comportamentul pieței: este încă o piață care preferă pronto moda și acest lucru este cauzat de instabilitatea financiară, de o lipsă acută a unei stabilități reale politice și fiscale. Lipsa de predictabilitate a pieței și desele răsturnări de situație determină o prudență mult mai mare în acest bussiness. Totuși, ultimii ani reprezintă un salt uriaș în care designerii sunt reconsiderați. De asemenea, clienții cu magazine s-au transformat în buyeri și, instinctiv, încep să învețe pașii în noul bussines: să se identifice ca magazin, să se poziționeze în piață, să-și facă publicitate, să creeze propriile evenimente.