De peste cinci ani Costina Costa-Foru instruiește studenții prestigioasei academii de modă Marangoni în arta și totodată știința construcției de tipare. Un domeniu în care resursa umană devine tot mai dificil de găsit și de păstrat, nu doar la noi, ci peste tot în lume.

Parcursul său profesional a luat o turnură creativă acum opt ani, când s-a mutat în Italia. A absolvit același institut unde acum predă, după ce a lucrat ca designer pentru Who’s Who și alte branduri italiene. În 2015 a fost desemnată câștigătoarea Cupro Design Competition, concurs organizat de furnizorii japonezi de fire Asahi Kasei. A făcut totul singură, pentru că trăiește într-o societate bazată pe meritocrație, unde s-a putut dezvolta profesional și care i-a dat încredere în forțele proprii.

Cum ai ajuns să studiezi moda în Italia și ce experiențe ai avut? Ce cursuri ai studiat și ce-ți plăcea cel mai mult?

După terminarea liceului la București, am absolvit Facultatea de economie, urmând mai degrabă trendul de atunci al generației mele. După câteva experiențe de job, am decis că e momentul să fac o schimbare și să pornesc pe drumul pe care mi-l doream cu adevărat, designul vestimentar. Așa că acum aproape opt ani m-am mutat în Italia, unde am urmat inițial cursul de design vestimentar la Istituto Marangoni și apoi, în cadrul aceluiași institut, masterul Design Vestimentar Womenswear.

Am fost dintotdeauna atrasă de aspectele creative, în special de proiectarea colecțiilor și a tiparelor. După absolvirea masterului, am început să am colaborări cu birouri de design și în paralel am decis să aprofundez construcția de tipare, așa că am parcurs alți doi ani de specializare.

Cât de mult te ajută absolvirea unui curs de prestigiu, îți deschide niște uși mai ușor?

Absolut, institutele bine structurate din Italia pun la dispoziția absolvenților un serviciu de placement, ei fiind în contact cu diferite companii din domeniu. Atunci când firmele sunt în căutarea unui stagiar sau a unui angajat entry level, de obicei se adresează școlilor. Numărul absolvenților din domeniu, în general din Italia, este foarte mare în fiecare an, așa că aceasta este o metodă mai simplă de triere pentru angajatori.

Înțeleg că ai lucrat în domeniul modei la Milano? Poți să ne povestești cum e viața în lumea modei adevărate?

Da, am lucrat pentru câteva birouri de design, unele mai mici, altele mai structurate. Apoi, în paralel cu învățământul, am continuat să am colaborări freelance atât ca designer, cât și ca om de tipare. Viața în lumea modei adevărate este frenetică, deadline-urile sunt întotdeauna o provocare și toți membrii echipei lucrează necontenit. Având în vedere aspectul sezonier al produselor, există perioade mai calme și perioade în care se lucrează aproape fără pauză. Pasiunea este indispensabilă pentru a reuși să ții pasul.

Ce experiențe sau oameni te-au influențat cel mai mult?

Inițial profesorii mei, pe care i-am admirat și de la care am învățat multe lucruri atât din punct de vedere tehnic, cât și cu privire la conduita și atitudinea necesare pentru reușita în industrie. Apoi am avut norocul să întâlnesc și alți oameni bine pregătiți, cu experiență și dornici să-i sprijine pe cei aflați la început. Trebuie să precizez că am fost impresionată de faptul că meritocrația este cam singurul criteriu de care se ține cont atunci când vine vorba de încredințarea responsabilităților și promovare. Acest lucru îți oferă încredere în forțele proprii și te face să înțelegi că poți avea succes.

Înțeleg că ai obținut și un premiu, ce ne poți spune despre el?

Da, am participat și am câștigat un concurs de design vestimentar organizat de o companie japoneză lider mondial în producția textilă. Concursul a constat în prezentarea unui proiect creativ, bazat pe o temă impusă și dintr-un unic material marcă înregistrată a producătorului japonez. Preselecția s-a făcut în funcție de impactul creativ al proiectului și de abilitățile tehnice ale fiecăruia dintre noi de a realiza personal hainele, de la tipare până la croitorie. Prezentarea a avut loc la Milano și s-a concluzionat cu alegerea de către juriu a câștigătorului.

Cum este la Marangoni, cum ai devenit profesor de pattern making? De unde sunt studenții tăi, din ce țări?

După cum spuneam, institutul urmărește evoluția absolvenților săi și ajută foștii studenți în demararea carierei. Și în cazul meu, Istituto Marangoni s-a ocupat de inserția mea pe piața muncii. Ulterior, și datorită specializării mele în domeniul tiparelor, mi-au făcut propunerea de a mă alătura echipei lor în calitate de profesor. Am acceptat cu bucurie provocarea, știind că voi lucra într-un mediu de înalt nivel și în același timp familiar mie. Atmosfera este stimulatoare și am colegi profesioniști de elită. Institutul reprezintă excelența în instruirea în domeniu, iar studenții provin din peste 100 de țări.

Instruiești tineri pentru o meserie care în România este pe cale de dispariție, multe fabrici se luptă pentru un constructor de tipare și nu sunt specialiști. Cum e în Italia, ce părere ai?

În Italia a fi constructor de tipare este o meserie apreciată și căutată pe piața muncii. Și oferta de învățământ este variată. Există metode brevetate de construcție și este o branșă consistentă, în care odată ce ai pătruns ai ocazia să împărtășești experiența și cunoștințele cu alți profesioniști.

Ce ar trebui să facă fabricile din România ca să găsească și să păstreze constructori de tipare și personal, în general? Este tot mai greu…

Cred că problema pornește de la lipsa de opțiuni pentru instruire. Chiar și programele existente de învățământ ar trebui promovate mai mult și ar trebui ca producătorii să vină în întâmpinarea lor, oferind colaborări și deschizându-și ușile pentru a-și face cunoscute structurile. Este important ca în procesul de alegere a carierei și apoi în cel de pregătire să existe un contact cu realitatea în care resursa va fi introdusă ulterior. Lipsește o conștientizare a felului în care este structurată o companie producătoare de îmbrăcăminte și care sunt diferitele roluri în cadrul ei. Figura designerului este în general cea promovată și majoritatea celor care aleg să studieze în domeniu își doresc să devină designeri. Apoi văd și celelalte aspecte și află că un bun designer trebuie, de fapt, să aibă cunoștințe care să înglobeze toate celelalte roluri. De multe ori, aspiranții nici nu știu de existența meseriei de tipărar, ea fiind adesea confundată cu cea a croitorului. Într-adevăr, dacă vorbim despre lucrul artizanal, croitorul își asumă și acest rol, însă o companie, chiar și de mărime medie, are o diviziune a rolurilor foarte bine delimitată, ceea ce sporește productivitatea.

Ce le recomanzi celor care vor să se îndrepte spre acest domeniu?

Este un domeniu complex care necesită un palmares de cunoștințe din mai multe ramuri adiacente, așadar este nevoie în primul rând de pasiune și determinare. Răbdarea și perseverența sunt obligatorii deoarece însușirea tuturor cunoștințelor și deprinderilor necesare pentru a atinge un anumit nivel de performanță cere timp. Urmarea unei facultăți de design vestimentar le poate oferi o privire de ansamblu asupra tuturor aspectelor cuprinse, după care consider oportună o specializare într-una din ramuri (ilustrație, tipare, proiectare, graphic design, croitorie). Și cursurile profesionale pot fi la fel de folositoare, cele două fiind un excelent punct de plecare.

Ce te animă, ce pasiuni ai?

Pasiunea mea primordială este munca mea, creația, și satisfacția pe care mi-o oferă fiecare proiect mic sau mare dus la bun la sfârșit. Aceasta îmi ocupă majoritatea timpului și încerc mereu să găsesc noi provocări și modalități de a învăța și de a-mi îmbogăți cunoștințele. Timpul liber îl dedic vizitării diferitelor galerii de artă din oraș, picturii și sportului, fiind atrasă în special de cele de iarnă.