12 milioane de lei (2,6 mil. euro) – acesta este bugetul cu care statul român a sprijinit anul trecut industria textilă și designul local prin promovarea la târguri internaționale. Din valoarea totală, aproape jumătate (5 milioane lei – 1,08 mil. euro) s-a dus către promovarea designerilor vestimentari. Însă unii dintre aceștia sunt acuzați că s-au dus la Paris să-și vândă mostrele, nu să semneze contracte…
Paris Fashion Week, MQ Vienna Fashion Week, Barcelona Bridal și The Bride Show Dubai sunt câteva dintre evenimentele de interes pentru creatorii români. Cu toată lauda pentru efortul statului de a promova exporturile de valoare adăugată, mulți producători de confecții s-au simțit nedreptățiți, văzând un dezechilibru între ajutorul acordat designerilor expozanți, „a căror cifră de afaceri însumată nu depășește veniturile unei fabrici de mărime medie,” și cel acordat producătorilor. “Bătălia” târgurilor are la bază o discuție de principii: cum sprijinim creativitatea locală și valoarea adăugată fără a nedreptăți producători care pun pâine pe masa atâtor mii de angajați din industria de confecții? Lucrurile trebuie privite astfel încât să reușim să fim constructivi și să nu facem să se adâncească o prăpastie între creativi și confecționeri. Iar în ceea ce privește banii statului, totul trebuie cântărit cu atenție, indiferent de valoarea adăugată a produselor cu semnătură sau, de cealaltă parte, de cifra de afaceri a producătorilor.
Cine ajunge la târguri?
Așa cum confecționerii au o asociație patronală care să-i reprezinte (Fepaius), și designerii locali s-au organizat sub umbrela Federației Române de Design Vestimentar și Accesorii condusă de Clara Rotescu, care are aproximativ 120 de membri, inclusiv designeri de genți, pantofi, accesorii și vestimentație.
Din această federație fac parte trei asociații: Bucharest Fashion District (președinte Florin Botea, soțul Clarei Rotescu), Romanian Creative Fashion (președintă Ludmila Corlăteanu) și Romanian Contemporary Jewelry (președintă Ligia Stan).
În anul care a trecut, potrivit informațiilor furnizate de Direcția Instrumente și Programe Promovare Export din cadrul Ministerului pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat, “târgurile solicitate de patronate și la care s-au înscris firme eligibile sunt: The Bride Show Abu Dhabi, Pure London, Paris Fashion Week, Barcelona Bridal Week și Fashion World Tokyo, pentru design vestimentar și Première Vision Paris pentru sourcing”. Este vorba de designeri “ale căror firme îndeplinesc condițiile de eligibilitate din HG 296/2007, cu modificările și completările ulterioare”, mai precizează reprezentanții ministerului. Ce înseamnă aceste condiții de eligibilitate? În linii mari, că nu au beneficiat în ultimii doi ani de ajutor de minimis, că nu se află în faliment, executare silită, mai pe scurt, că nu au datorii la stat.
Dintre designerii cu expunere în afară și care beneficiază de fonduri pentru promovare, doar Art & Business (Ludmila Corlăteanu), Cristallini Boutique, Rhea Costa, CB Fashion Stil (Cătălin Botezatu) și Venera Arapu au cifre de afaceri care depășesc 1 milion de lei. Dintre cele 28 de companii care s-au prezentat la Paris Fashion Week în toamna lui 2018 de exemplu, mare parte au unu, câțiva angajați sau chiar deloc în cazul Hilux Fashion SRL.
Companie Cifră de afaceri netă 2017 (lei) Număr angajați
- Art & Business Today 2.022.906 7
- Cristallini Boutique 4.026.473 29
- Rhea Costa Fashion 5.322.188 49
- Venera Arapu Interior Design 1.153.720 7
- CB Fashion Stil 1.103.482 5
În editorialul lunii iunie mă revoltam față de afirmația unui proprietar din industrie care spunea că n-au ce să caute la târguri designerii “care nu au nici măcar un SRL”, n-au nici câștiguri sau profituri răsunătoare și cu toate astea îndrăznesc să spere să participe la un târg internațional?! Nu mi se părea corect criteriul cifrei de afaceri… Însă aceasta doar în condițiile în care banii alocați designerilor sunt cheltuiți responsabil. Discuția, în cazul de față, a pornit de la sumele de 900 euro/mp folosite de designeri pentru standurile de la hotelul Ritz din Paris, din timpul fashion week-urilor, în condițiile în care la alte târguri din capitala franceză se plătesc în jur de 400 euro/mp. Din păcate, Clara Rotescu, președinta Federației designerilor, nu a stat de vorbă cu noi, în schimb am obținut câteva explicații de la Ludmila Corlăteanu, președinta Romanian Creative Fashion, unul dintre designerii care s-au dezvoltat foarte bine și datorită târgurilor externe.
“Asociația mea organizează un singur târg anual, care are două ediții. Este vorba de Paris Fashion Week și bugetele alocate sunt de aproximativ 1.000.000 lei/ediție”, explică Ludmila Corlăteanu pentru Dialog Textil. “Paris Fashion Week este cel mai mare și mai important târg din industria de fashion mondială, la care toți designerii își doresc să prindă un spațiu. Practic, în această perioadă se fac cele mai bune contracte, iar multe dintre firmele care participă aici încheie contracte care să le asigure o creștere anuală a cifrei de afaceri. Tot prin intermediul acestui târg, creațiile designerilor cum sunt Maria Lucia Hohan, Andreea Bădală, Venera Arapu, eu și mulți alții se regăsesc în magazine din toate colțurile lumii. Ca să puteți înțelege importanța Paris Fashion Week pentru creatorii români, ori de câte ori acest târg nu a fost susținut de guvern (căci s-a întâmplat), peste 80% din firme și-au achitat singure spațiul pentru că nu și-au permis să lipsească de la nicio ediție”, precizează Ludmila Corlăteanu.
De fapt, oful producătorilor de confecții nu este acela că designerii le-au luat locul în fața audienței internaționale, ci că nu există o selecție reală a celor care solicită expunere externă. “Cum îi dai acești bani? Unor asociații care nu au nici măcar o factură de lumină sau de telefon? Aceste asociații ale designerilor au cheltuit 18% din totalul programului de promovare pentru anul trecut, iar firme cu 500 sau 1.000 de salariați care plătesc taxe și impozite au plecat acasă pentru că nu mai sunt bani”, declară Mihai Păsculescu, președintele Fepaius, pentru Dialog Textil.
Potrivit Ludmilei Corlăteanu, „nu s-au închiriat spații decât acolo unde designerii au fost acceptați și distribuiți de organizatorii externi. De la o ediție la alta avem o creștere de 5% a numărului de participanți selectați, iar la această ediție ni s-a alăturat și brandul Musette, care se află la prima participare și a fost acceptat la secțiunea de accesorii de modă”.
Ea a adăugat că față de restul industriilor „bugetul alocat sectorului de creație este semnificativ mai mic raportat la numărul de firme participante per acțiune, în ciuda rapoartelor primite de la UE care recomandă susținerea cu precădere a industriilor creative”.
Vodița Popescu, reprezentanta Departamentului de Comerț Exterior din cadrul Ministerului pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat, precizează că „Paris Fashion Week este o manifestare care se desfășoară în locurile cunoscute din Paris. La această manifestare nu se comercializează produse, fiind un târg pentru promovarea imaginii și realizarea contractelor pentru următoarele colecții”. Cu toate acestea, designerii sunt acuzați că motivul pentru care expun la Ritz este ca să-și vândă produsele, nu să semneze contracte. „În loc să meargă la târg la Tranoi, acești designeri închiriază spații în hotelurile de lux ca să-și vândă produsele. De aceea nu solicită nici transportul mostrelor, ca să nu se știe cu ce au plecat și cu ce se întorc”, afirmă Mihai Păsculescu, președintele Fepaius.
Am întrebat-o pe reprezentanta ministerului care este eficiența acestor târguri. Mi-a declarat că la finalul lor „participanții declară cu aproximație eficiența realizată sau care se va finaliza în următoarea perioadă”. În fiecare an sunt solicitate sume suplimentare pentru Programul de promovare a exporturilor. „Astfel că și în anul 2019 este necesar un buget cel puțin egal cu cel din acest an”, a adăugat ea.
Pe lângă Ritz, designerii au mai expus și în alte spații premium din capitala franceză, la Jardin de Tuileries, Carrousel du Louvre, Westin Paris-Vendôme, 7 Av. Des Champs Elysees, Le Meurice și 60 Rue Richelieu.
Sunt și designeri precum Smaranda Almășan care fac eforturi și merg pe cont propriu la show-urile internaționale. „Din toamna anului 2012 particip la Viena Fashion Week. Nu știam de posibilitatea de a accesa fonduri de promovare externă și nici nu eram înscrisă în vreo asociație. Nici acum nu sunt, pentru că nu am prea multe informații în privința aceasta și nu știu care sunt opțiunile. O singură dată am cerut suportul Institutului Cultural Român din Viena, dar nu am primit niciun răspuns. De atunci mă susțin din fonduri proprii la această participare.” Un alt designer cunoscut, Andreea Tincu, care a avut prezentări de podium la Vienna Fashion Week, Atena, Kiev, Amsterdam și în alte capitale europene, explică pentru Dialog Textil că a primit ajutor de la statul român doar pentru două târguri în 2017: la Coterie New York plata standului plus jumătate din costurile de deplasare, iar la Viena costul pachetului prezentare și prezența la târg. În rest, nici nu a aplicat pentru alte misiuni. „Pe parcursul timpului, am susținut din fonduri proprii prezentările, inițial cu brandul Sense (realizat în colaborare cu Caremil), iar din 2014 din fondurile proprii”, explică ea.
Cât costă expunerea la Paris?
Am solicitat organizatorilor Who’s Next, un alt important târg de modă din Paris organizat anul acesta între 18 și 21 ianuarie la Porte de Versaille, informații referitoare la prețurile standurilor. Am aflat că, pe lângă taxa obligatorie de stand (2.180 €-2.398 €, depinde când se achită), expozanții trebuie să plătească între 418€- și 603€/mp, depinde de suprafață și perioada în care se face plata. Tot aici sunt incluse și amenajarea standului și iluminarea sa, plus taxa de curățenie înainte și după târg.
Dar care este legătura dintre hotelul Ritz și modă? Hotelul găzduiește, în special în perioada târgurilor, toată elita din fashion, inclusiv vedete și profesioniști de top. Marile case de modă aleg Ritzul pentru ședințele foto de campanie, prezentări de podium și after party, și există chiar un apartament Coco Chanel, unde celebra creatoare a locuit timp de 34 de ani.
Dar cel care câștigă cel mai mult de pe urma fashion week-urilor este hotelul. La ediția din toamna anului trecut (28 septembrie – 1 octombrie), în spațiile amenajate din cadrul hotelului au expus în principal designeri români, potrivit informațiilor de pe site-ul hotelului: Alexandru Raicu, Miau by Clara Rotescu, Ambra Design, Ana Maria Cornea, Carmen Ormenișan, Cătălin Botezatu, Diana Bobar, Alina Cernătescu, Flori de Ie și alții. La fel și în septembrie 2017 și martie 2018. Încă nu am aflat de ce merg designerii români la Ritz și nu în cadrul unui târg?
„Putting on the Ritz”. De unde expresia aceasta și cântecul pop lansat în decadenții ani 1980? De la a te îmbrăca atât de bine încât să poți ieși la celebrul hotel Ritz. Dar poate că înainte să ajungem acolo trebuie să punem întrebarea dacă ne permitem.
Companii românești participante la Paris Fashion Week:
- Producători de confecții:SC ART DESIGN DUNYA SRL, SC ART &BUSINESS SRL, SC AVA FASHION DESIGN FACTORY, C.B. FASHION STIL, SC CRISTALLINI BOUTIQUE SRL, SC CRISTIAN SAMFIRA DESIGN SRL, SC DIANA BOBAR DESIGN SRL, SC ECCE COM SRL, FLORI DE IE SRL, SC FRENCH STYKE PORD, SC GOLDEN EAGLE IMPEX SRL, SC HAUTE CULTURE, SC HILUX FASHIN SRL, SC IACRIDA CONSULTING SRL, SC IRIS DESIGN FASHION SRL, SC NOURP GROUP SRL, SC RHEA COSTA FASHION SRL, SC SINESTEZIC SRL, SC SURFQCE ANATOMY SRL, SC THURSDAY EXIM SRL, SC TRIOLETE MEDIA SRL, SRL VENERA ARAPU
- Producători de accesorii:SC BEAU BIJOU SRL, SC ARTELIER LORINA
- Producători de marochinărie și încălțăminte:SC WILD INGA SRL, SC FABRICA 76 DALVINI SRL.
