Profitul este reinvestit în proiecte sociale

Multe afaceri din domeniul modei pornesc din dorința antreprenorilor de a realiza venituri făcând ceea ce le place. În cazul Atelier Merci, însă, lucrurile au stat cumva, invers. Au început ca un magazin caritabil în care oamenii donau îmbrăcăminte, iar ulterior echipa Atelier Merci a început să creeze haine și accesorii. Acestea sunt vândute sub sloganul “Port cu mine o faptă bună” pentru ca profitul realizat de Atelier Merci să fie reinvestit în proiecte sociale de sănătate și educație.

Înainte de a pune pe picioare un atelier de creație vestimentară, cele două fondatoare ale Atelier Merci au făcut echipa în asociația Merci Charity, din 2015. Alina Țiplea a fondat asociația în 2012 cu scopul de valorifica produsele donate în magazinul caritabil Merci și de a oferi fondurile strânse unor cazuri umanitare, în special medicale. Pe lângă magazinul caritabil, Alina a pus câteva mese și scaune și oricine putea servi un ceai. Daniela Staicu, co-fondatoarea Atelier Merci, a venit la ceai, a aflat povestea Merci și a început să facă voluntariat în 2013, după care s-a ocupat cu Alina full-time începând din decembrie 2015. Echipa Merci include și o treia persoană care se ocupă de croirea hainelor Atelier Merci și pe care cele două fondatoare au cunoscut-o la Institutul Oncologic București în urmă cu doi ani și jumătate.

Alina Țiplea a absolvit Liceul de Artă Octav Băncilă din Iași și a continuat la București cu Facultatea de Management, după care a lucrat într-o companie mică. Daniela Staicu a absolvit facultatea de Administrare a Afacerilor cu predare în limbi străine (secția franceză) și a lucrat într-un ONG dedicat educației antreprenoriale. În ultimii trei ani a urmat studii doctorale la Academia de Studii Economice.

Am stat de vorba cu Daniela Staicu despre evoluția Atelier Merci și cum poți pune pe picioare o afacere socială în industria textilă.

De unde v-a venit ideea unui atelier de creație vestimentară al cărui profit să fie investit în proiecte sociale? Ce v-a inspirat și cum ați gândit conceptul astfel încât să fie realizabil?

Asociația noastră și-a început activitatea în 2012 cu un magazin caritabil situat în Centrul Vechi, unde primeam donații în haine și obiecte pe care le expuneam în boutique sau ajungeau la familii nevoiașe. Scopul charity boutique-ul a fost valorificarea produselor donate și folosirea fondurilor strânse pentru sprijinirea copiilor, cazuri medicale și sociale. Deoarece numai 1% din hainele primite puteau fi expuse în boutique pentru valorificare, în principal din cauza calității, am decis să începem reciclarea celor care nu puteau fi nici expuse în boutique, nici trimise familiilor nevoiașe pe care le respectăm și cărora le trimitem lucruri de calitate, fără găuri, curate, nepătate.

În același timp, ne-am dezvoltat proiectele de educație și sănătate derulate pentru copii și a fost nevoie de și mai multe resurse financiare pentru a le susține. Astăzi, 100% din profitul pe care îl obținem merge către susținerea cabinetului stomatologic mobil al asociației.

Când se întâmpla asta – înființarea Atelier Merci? Care au fost începuturile? Cum și unde ați început să creați haine și accesorii?

Atelier Merci este un atelier social de croitorie deschis în noiembrie 2015, situat în strada Matei Voievod, nr. 15 din București, unde croim fapte bune și este gestionat de echipa asociației Merci Charity Boutique. La început, proiectul a beneficiat de o finanțare în valoare de 3.000 euro de la UniCredit Bank, printr-un program dedicat întreprinderilor sociale derulat de NEST România. Primul sediu a fost într-un garaj, însă între timp a unit spațiul asociației cu cel al atelierului și ambele funcționează în strada Matei Voievod, nr. 15.

Cum funcționează Atelier Merci și cum reușiți să fiți competitivi în piață dar și să susțineți proiecte sociale?

Cred ca reușim să fim pe plus și competitive pentru că propunem haine care au pe lângă un design simplu, plăcut și materiale de bună calitate, și un mesaj emoțional: achiziționezi o haină, o porți, dar în același timp faci și o faptă bună, contribuind la sănătatea orală a copiilor de la sate. De altfel, pe fiecare produs ieșit din atelier se află eticheta cu textul “Port cu mine o faptă bună”.

Dacă 100% din profit merge către proiecte sociale – cum va susțineți activitatea de producție de haine?

Profitul pe care îl investim în proiectele sociale este ceea ce obținem după ce scădem din veniturile obținute cheltuielile cu chiria, utilități, materiale, salarii etc. Momentan, avem o singură colegă pe croitorie, însă ne dorim să ne extindem și să mai angajăm o persoană.

De unde achiziționați materialele necesare pentru a realiza creații vestimentare? Cine se ocupă de această parte?

95% dintre produse sunt realizate din materiale de bună calitate, naturale pe care le achiziționăm de la câteva magazine de textile din București. În ceea ce privește produsele reciclate, primim și solicităm de la oameni cămăși bărbătești și costume pe care nu le mai folosesc. Acestea ajung în atelierul nostru unde sunt reciclate și devin traiste pentru femei.

Cum va descurcați pe partea de producție de haine în cadrul atelierului? În medie, cât produceți?

Suntem o echipă de trei persoane și una se ocupă de croitorie, una de design și cealaltă de promovarea produselor. Deoarece am decis să nu ținem stocuri, pe măsură ce primim comenzi, le creăm și expediem. În luna iulie, am avut 30 de comenzi și pe lângă ele am produs și 30 de traiste din cămăși donate de bărbați și reciclate în atelier, clientul fiind o agenție de PR.

Atelier Merci s-a dezvoltat după ce inițial v-ați ocupat de donații de haine. Cum vedeți acest fenoment în România: donează oamenii? Cât de greu este să susții o astfel de activitate, să primești, sortezi și să oferi mai departe oamenilor nevoiași?

Oamenii (încă) nu donează responsabil, ci fac curat în dulap și le descarcă undeva. A dona responsabil înseamnă a afla la cine ar putea ajunge hainele respective și a face o donație care să respecte câteva criterii de bun simț: să fie curate, fără rupturi și să servească cauzei respective.

Ce vânzări generează Atelier Merci? Vindeți și online? Sunt românii dornici să cumpere astfel de haine (atât creații românești, cât și piese „cu caracter social”, să le spunem așa pornind de la sloganul „port cu mine o fapta bună”?)

Veniturile în trei ani sunt în jurul sumei de 200.000 lei, cu o valoare medie a comenzii de 240 lei. În luna august, valoarea mediei a unei comenzi a fost de 385 lei. Până acum, în jur de 1.170 de persoane au comandat produsele noastre, deci aproape 1.200 de “fapte bune”. Comenzile se fac online pe www.ateliermerci.ro sau mai nou pentru românii din străinătate sau străini pe www.wearagooddeed.com. Participăm câteodată și la diverse târguri.

Întrebăm periodic clienții sau cum îi numim noi “prietenii Merci” de unde au aflat despre noi și ce i-a atras de la produsele noastre. Câteodată este vorba de cauzele noastre sociale, câteodată designul produselor. Nu știm sigur procentele, însă ne bucurăm de oricare dintre cele două răspunsuri pentru că înseamnă că facem treabă bună. De asemenea, ne bucurăm când întâlnim femei care poartă produsele noastre, pe stradă sau la diverse evenimente.

Care sunt prețurile, în medie, practicate de Atelier Merci?

Prețurile sunt corecte, dacă ne gândim la raportul calitate/preț al produselor (materiale naturale, design). Poți achiziționa o bluză între 140 și 180 lei și rochii între 150 și 250 lei, în funcție de anotimp. Iarna folosim lână 100% și este un material mai scump. Dar dacă îți plac tricourile, îți propunem câteva tricouri la 90 lei cu diverse mesaje gândite de echipa noastră, spre exemplu «Azi sunt un OM mai BUN».

Luați în calcul să produceți alte tipuri de articole sau să măriți capacitatea?

Ne dorim să angajăm încă o persoană pentru croitorie și am lansat de curând în varianta beta site-ul în limba engleză www.wearagooddeed.com. Ne-am gândit că poate sunt români care trăiesc în străinătate și pot fi interesați să achiziționeze produse create în România și vor să sprijine copiii din țară. De asemenea, străinii care au văzut hainele noastre, au fost impresionați și am primit comenzi care acum au ajuns în Germania și în Statele Unite. Acum produsele noastre pot fi comandate cu eticheta exterioară “I wear a good deed”.

Care este profilul consumatorului Merci?

Produsele noastre (haine, genți, accesorii) se adresează în special femeilor. De aceea consumatorii sau prietenii Merci sunt femei, cu vârste între 20 și 50 de ani, din diferite orașe din România, dar și românce stabilite în străinătate. Mai nou avem printre cliente și expate, străine stabilite în România, de aceea folosim și eticheta în limba engleză “I wear a good deed”.

Povestiți-mi pe scurt despre proietele sociale pe care le susțineți, cât de mare este nevoia pe care încercați să o acoperiți.

Scopul asociației este să acorde sprijin cauzelor umanitare, prin proiecte de sănătate mobilă şi educaţie, având în prim plan copiii cu probleme medicale și sociale. „Zâna Merciluță” este primul cabinet stomatologic mobil din România care oferă servicii gratuite pentru copii, cazuri sociale și umanitare.

La începutul anului 2015, după doi ani în care asociația a acordat tratament stomatologic gratuit copiilor cu afecțiuni oncologice (în parteneriat cu un cabinet stomatologic, costurile fiind suportate de asociație), echipa noastră a creat primul cabinet mobil de medicină dentară din România care asigură gratuit educație orală, servicii de profilaxie orală și tratament copiilor din sate sărace și copiilor cu afecțiuni oncologice, cu sprijinul unei echipe de medici dentiști voluntari. De asemenea, printr-o campanie de advocacy, am reușit crearea și publicarea în MO a OMS 606/07.05.2018 (pt. autorizarea cabinetelor medicale mobile în România). Practic, mulțumită acestui ordin de ministru, orice medic din România poate crea și autoriza un cabinet medical mobil.

Pe scurt, în 18 luni: peste 2.000 de copii din peste 50 de sate din județele Mureș, Iași, Bacău, Vaslui, Brașov, Prahova, Dolj, Ialomița, dar și București au fost consultați și au primit gratuit servicii de prevenție și tratament stomatologic. Am avut 45 de sesiuni de educație orală derulată în școli de la sate, am parcurs 16.000 de kilometri în comunități rurale.

Asociația Merci Charity deține două cabinete stomatologice mobile și pe termen lung are ca obiectiv crearea unei rețele de 8 cabinete stomatologice mobile. Investiția inițială în această rețea se ridică la 480.000 euro pentru achiziționarea, transformarea și echiparea celor 6 cabinete stomatologice mobile și cheltuieli operaționale anuale de 560.000 euro pentru această rețea.

Bursele acordate elevilor de la sate pentru continuarea studiilor la liceu fac parte din programul “MERCI la SAT – Burse pentru continuarea studiilor la liceu” al asociației noastre. Este un proiect posibil cu sprijinul partenerilor care susțin continuarea studiilor la liceu pentru copii de la sate, contribuind la prevenirea abandonului școlar în România. Dorim să atragem finanțare pentru a sprijini mai mulți copii să continue studiile la liceu. O bursă de studiu pentru un astfel de copil se ridică la 5.400 lei/an școlar.

Activați atât în industria textilă, cât și în cea a CSR. Cum vi se pare că se îmbină cele două? Se poate face antreprenoriat social în România?

Cele două se completează și reprezintă un exemplu de bună practică pentru alte ONG-uri care doresc să se dezvolte și să aibă mai multă independență financiară, dar caută și un alt mod de a pătrunde în viața de zi cu zi a oamenilor.

Ce părere aveți despre producția de textile din România? Dacă nu ați fi avut componentă socială, ați fi mers cu brandul Merci în afară granițelor să faceți cunoscută industria românească?

Nu știu dacă atelier Merci ar fi existat fără asociație, pentru că în primul rând motivația noastră a ținut de proiectele noastre sociale, de a crea câteva moduri de susținere financiară, de vizibilitate a proiectelor, dar și de a avea un spațiu unde să reciclăm din produsele primite în donație.

Ne-am dori să vedem mulți români care să aibă curajul să înceapă o afacere în România care să servească atât pieței românești, cât și celei străine. Cred că ne-ar plăcea să vedem mai multe produse obținute prin reciclarea unor produse uzate, mai multă atenție la materialele care sunt folosite în producția de textile și poate o revitalizare a meșteșugurilor și motivelor românești.

Mergem acum în afara granițelor prin www.wearagooddeed.com pentru că ne gândim că poate sunt mulți români care doresc să facă o faptă bună în țară. Acestora nu le propunem să renunțe neapărat la shopping, ci să îl facă altfel, cu o cauză socială atașată.